Inamicul lui Dodon îi demoralizat

În loc de motto: Declaraţia lui Dorin pe fb

... Mi-a aduc aminte, cum acum cinci ani, după ce a fost ales primar al Capitalei, Dorin Chirtoacă şi-a chemat şi primarii suburbiilor să i se alăture la masa mare din sala de şedinţe a primăriei. Stângace mişcare a tânărului edil: mulţi primari, mai obezi aşa, se sufocau în strâmtoare. Tânărul primar nu se lăsă: văzând penibilitatea gestului, înlocui primarii cu jurnalişti. Nu mai ştiu cât au mai durat încercările lui Chirtoacă de a se da drept primul între egali. Acum atât primarii suburbiilor, cât şi reporterii stau la locurile lor, după cum e şi firesc. Cum se traduce din ruseşte "metoda încercărilor şi greşelilor"?

Să fie limpede: n-am nimic împotriva PL-ului, astă vară chiar am votat pentru ei, dar mă deranjează că neghiobia politică îmi întrerupe somnul muzei.

Pe facebook scrie oricine orice-i trece prin cap, când scrie însă un politician -- şi nu unu simplu, ci al treilea, al patralea funcţionar ca demnitate de stat -- "această actualizare a stării" devine declaraţie politică. Cum de nu şi-a imaginat Chirtoacă că enunţul său va fi preluat numaidecât, ca atare, de câinii turbaţi?! O altă gafă? Şi gratuită iarăşi?

Declaraţia lui Chirtoacă este o răbufnire isterică. Omeneşte îl înţeleg: l-au exasperat tot felul de forumişti cu sâcâielile lor. Pe vremea lui Voronin-dictatorul aceşti "rataţi", aceste "lichele" erau chemaţi la SIS pentru discuţii. Cine zicea că SIS-ul e al PL-ului şi că partidul aşa şi nu-i găseşte un cap, ci cere o altă structură de forţă? Pe mine copilărismele ăstea liberale au început să pe plictisească cumplit. Omeneşte îi înţeleg, dar politicianul nu este om simplu şi nu trebuie tratat cu respect pentru sentimente, o spun şi câteva recomandări ale Consiliului Europei cu privire la comportamentul presei.

Permiteţi-mi o comparaţie: şi Marian Lupu şi-a permis zilele acestea o declaraţie fără adresă, dar prin formularea "nişte oameni care au fost în istorie" toţi am înţeles că e vorba de maximum doi (foşti?) politicieni. Explozia lui Chirtoacă nu are adresat, este o manifestare necontrolată a avalanşei de emoţii, or, atunci când un politician nu se controlează înseamnă că are motive serioase.

Primul lucru care îmi vine în cap este eventualul presupus referednum de detronare a edilului re-promis de Dodon. Ştiţi acest banc: unul îi spune unui altuia: o să te ucid! O dată, de două ori, de trei ori. Până la urmă victima i se adresează verbalului agresor: hai, mă ucizi sau nu, că nu mai pot să aştept. Referendumul lui Dodon e abia la etapa de idee (da, Igor, ştiu că mă contrazici), dar perspectiva i-a demoralizat deja inamicul. Sun Tzu scria în "Arta Războiului" că o luptă e pierdută sau câştigată mai întâi în cap, adică la nivel psihologic.

Mie personal îmi trebuie referendumul lui Dodon ca iepurelui girofar, însă ca un timid observator al fenomenului politic din ţara şi cetatea mea aştept să văd cum va trece testul îndeplinirii promisiunii incipientul lider socialist. Aşa, pentru arhivă, că la acest moment sunt înclinat să boicotez posibilul plebiscit. Şi aşa o să-i transmit şi clanului meu (rude sanguine şi spirituale, la ce v-aţi gândit?!) Mai mult mă va interesa noile alegeri pentru primăria Chişinăului.

Îmi reamintesc o altă declaraţie de-a lui Dorin, făcută pentru nu ştiu care televiziune după ce a reparat un trotoar sau drum: "Paţan skazal, paţan sdelal". Voi coborî pe scara antropologică şi mai jos: la turma de maimuţe care, după cum se ştie, este compusă din femele (harem) şi un mascul, iar la ceva distanţă stă "senatul" burlacilor care toată ziua clocesc planuri de detronare a masculului alfa. Va fi interesant să urmărim un film adevărat despre felul în care paţanul îşi păstrează haremul. Sau nu.