 |
Religia fiind un contribuent major la crearea culturii, în majoritatea, dacă nu toate, religiilor de pe Glob sunt prezente mituri despre apariția existenței și în ele personajele principale sunt zeii buni care luptă cu zeii haosului.
Încă de la apariția
civilizațiilor pe malurile Nilului sau Eufratului, a continuat la nivel global această
luptă dintre oamenii civilizați și sălbatici, ultimii deosebindu-se puțin de
animale, vezi prietenul lui Ghilgameș, Enkidu, sau zeița leoaică, Tefnut, la vechii egipteni. Dar
chiar și Zeul creștinilor, Iisus, nu luptă el cu Întunericul, zicând despre
sine că ”Eu sunt Lumina lumii”?
Când vorbeau și se gândeau la
barbari, grecii antici îi aveau în vedere pe sciți, care locuiau pe teritoriul
actual al Ucrainei. Or, barbaria înseamnă lipsă de civilizație în primul rând. Cum
privea barbarul – locuitor al codrului sau al stepei – polisul grecesc, cetatea
civilizată? Ca țintă de satisfacere a poftelor animalice, în primul rând. Acolo
era mâncarea, aurul și femela.
Fiind la curent cu aceste ”elaborări”
barbare, omul civilizat a ales să nu stea cu mâinile în sân, ci să lupte contra
acestor fiare. Și deja pornirile acestei lupte civilizaționale au dat
rezultate: Alexandru Macedon a civilizat Asia, Roma – Europa și Africa de Nord,
Europa renascentistă – Americile. Acum această luptă se dă în regiunea noastră,
Europa de Est, și mai exact în estul Sciției. Două fapte ca dovezi: Rusia își
comasează armata la hotarele cu Ucraina, iar liderul transnistrean spune că
armata sa este gata de luptă. Care e altă esență a barbariei decât lupta și războiul
ca multitudine de lupte? Dar știu că barbarii nu o să se apuce de artă și
filosofie. Animalele nu fac asta.
Rezultatul acestei lupte civilizaționale a fost fixat încă trei mii de ani în urmă de mitologia greacă: chiar dacă zeii-tați din generațiile primare doreau sau chiar își devorau copiii, până la urmă ei pierd: pe Uranus l-a răpus Chronos, pe Chronos – Zeus, și pe Zeus – Hristos. În versiunea propagată de Kremlin, ortodoxia rusească nu e decât fariseism.
Dacă e admitem că
Sciția-Ucraina a aderat la valorile luminii civilizaționale a Occidentului,
acum lupta se duce pentru Rusia. Că rusul simplu nu vrea să se ocupe cu așa
materii înalte ca drepturile omului sau democrația este cunoscut și din acest motiv
va fi învins. Internetul cu ale sale rețele de socializare va face acest proces
repede. Deja o face. Dar de ce credeți că regimul de la Kremlin și apendicele
său din Minsk se plâng atâta pe internet. Pentru că acesta ”corupe” irevocabil
mentalitatea tinerilor. Regimurile autocrate pot fi minunate în ochii
propriilor cetățeni, dar ele duc la înfometarea acestora, irevocabil. Istoria
aceasta a omenirii deja are înregistrate atâtea cazuri pentru această paradigmă.
Date economice arată că economia ucraineană (da, PIB-ul) a crescut în ultimii
cinci ani, în timp ce a Rusiei a stagnat. Și Ucraina încă nu e țara care să dea
frâu liber practicilor capitaliste. Această țară încă are multe întreprinderi
de stat.
Dar să venim în țara noastră,
Moldova, că de ea ne doare inima. Moldova încă tot are prea multe întreprinderi
de stat. Mie ele nu-mi trebuie, dar nu e secret că ele generează bani pentru
politicieni. Da, ilegal. Eu așa și nu înțeleg de ce în Moldova încă nu se vinde străinilor pământul ca o marfă obișnuită. Da, știu, mentalitatea sovietică.
Și la asta am dorit să ajung.
Actualii guvernanți, sub umbrela Partidului Socialiștilor, încă mai persistă în
ideea că puterea politică este jinduită pentru a-ți crea scheme de venituri
ilegale și pentru a fi protejat de justiție pentru acțiuni de acest tip. Iată
de unde popularitatea ideii de stârpire a corupției în agențiile guvernamentale
pe care a îmbrățișat-o PAS-ul. Socialistul Dodon nu poate înălța stindardul
combaterii corupției, există prea multe clipulețe pe internet.
Cu certitudine, eu nu-mi pun
nicio speranță în ”oamenii buni” ai PAS-ului că vor face mare brânză în această
direcție sau că ei ar fi ”îngeri cu patru aripi”. PAS-ul nu este decât un partid
episodic în lanțul dialectic care teoretizează lupta moldovenilor cu
întunericul barbar, care la această etapă are formă de corupție a
guvernanților. Și chiar dacă și PAS-ul nu va reuși să diminueze corupția
politică, însăși înflăcărarea spiritelor pe acest subiect tot e ceva pozitiv.
Barbaria moldovenească acum este întruchipată de politicianul care își vede
jobul ca pârghie de căpătuire, dar el în campanie a mințit, promițând fericirea universală.
Că în parlament au ajuns și încă vor ajunge partide cu politicieni corupți nu vorbește decât despre
faptul că moldoveanul ordinar încă nu a decis să-și scoată corupția din
conștiința proprie. El încă nu consideră că este imoral să furi de la stat,
adică de la contribuabil. Politicianul nu rezolvă probleme de morală ale alegătorului,
el îi folosește slăbiciunile.
