Moldovenistul este omul românului în tabăra adversă

un fragment dintr-un dialog între Socrate şi un alolingv moldovean pre nume Choiros (traducere din greacă)

Socrate: -- Deci, afirmi precum că moldovenii ar fi un alt neam decât românii şi că n-ar avea nimic în comun cu ultimii şi te încearcă sentimente de furie atunci, când auzi pe vreun moldovean de aici din Basarabia că se declară român?

Choiros: -- Aşa este. Nu pot să suport românii. Ei întotdeauna i-au persecutat pe moldoveni, iar când armata română a ocupat Basarabia în 1917-1918, învăţătorii trimişi de Regatul burghezo-moşieresc Român să-i înveţe pe copiii de ţăran din Moldova carte, apoi îi băteau cu rigla peste palme. Iar jandarmii români băteau sătenii dacă îi prindeau că fură. Mai pe scurt, îi umileau cum nu se mai poate. Noroc că peste 20 de ani a venit Armata Roşie, a re-eliberat Basarabia, şi nimic rău nu le-a făcut moldovenilor decât a trimis la odihnă în Siberia vreo câteva sute de mii, ei şi a mai ucis vreo câteva sute de preoţi şi învăţători. Dar aceia meritau pentru că ştiau carte şi reprezentau elemente distructive pentru statul sovietic.

Socrate: --Şi totuşi, cu ce drept a ocupat Rusia ţaristă, apoi sovietică, această jumătate din Moldova lui Ştefan?

Choiros: -- Prima dată v-am eliberat de turci, iar a doua oară -- de români.

Socrate: -- A invitat cineva armate ruse aici?

Choiros: -- Nu prea ştiu. Cert este că nu era să vă lase sub jugul turcesc şi românesc.

Socrate: -- Pe ce te bazezi atunci când afirmi că moldovenii nu sunt români?

Choiros: -- Strămoşul nostru Ştefan cel Mare, marele nostru voievod, nu a fost român, dar moldovan.

Socrate: -- Dar ştii tu oare că Ştefan a fost ajutat să obţină tronul de către Vlad Ţepeş, care pe atunci era domnitorul Munteniei? Ştii tu oare că boierii moldoveni şi munteni aveau "imobile" (ca să folosesc un termen modern) în ambele ţări, ba chiar şi în Polonia şi Transilvania, iar căsătoriile între ei erau foarte frecvente?

Choiros: -- Aveţi o istorie prea neimportantă ca să pierd timpul s-o studiez. Eu cred că la şcoală copiii trebuie să studieze doar istoria Moldovei, că noi nu avem nimic comun cu România. Apropo, Moldova s-a constituit în 1359, pe când România în 1859. Deci, moldovenii sunt un popor mai vechi decât românii.

Socrate: -- Aş putea să te întreb cum s-a constituit România, dar mă tem că nu te-a prea interesat. În orice caz, vei fi de acord că în actuala Republică Moldova, există două soiuri de moldoveni: cei care se consideră moldoveni pur-sânge şi cei care, deşi nu resping ideea că sunt moldoveni, se descriu mai degrabă români.

Choiros: -- Cei care se consideră români sunt nişte trădători! Nu ţin la statul Republica Moldova, deţin cetăţenie românească şi vor unirea cu România. Lasă să se ducă în România, dacă li-i dragă aşa tare. Aici e Moldova şi limba este moldovenească, dar limba rusă tot trebuie oficializată, ca şi noi să ne simţim ca la noi acasă, în Tambov.

Socrate: -- Ce-ai zice să încercăm istoriceşte să descurcăm iţele apariţiei moldovenilor şi românilor?

Choiros: -- Pajalusta, dacă aşa tare vrei!

Socrate: -- Nu voi începe de la Adam şi Eva, dar de la Noe, merită. Se ştie că Noe avea trei fii: Ham, Sem şi Iafet. Se ştie, din Biblie, că fii lui Ham au început să locuiască în Africa şi Palestina, fii lui Sem -- în Arabia şi Mesopotamia, iar fii lui Iafet s-au stabilit mai la nord, în jurul Mării Negre, în Bulgaria, Turcia de astăzi, în stepele Ucrainei şi Rusiei de sud.

Choiros: -- Admit, mai ales că bagi şi Matuşka-Rusie în Biblie.

Socrate: -- Potrivit mai multor teorii despre etnogeneza indo-europenilor, aceştia au apărut iniţial în sudul Rusiei şi estul Ucrainei de astăzi, între Mările Neagră şi Caspică cu vreo 5 mii de ani în urmă după care s-au răspândit în India şi Iran sub numele de arieni vorbind sanskrita. O parte din triburile indo-europene au ajuns să locuiască Europa, hitiţii instalându-se în Asia Mijlocie, tracii în jurul Mării Negre, dacii, alias geţii, la nordul Dunării, etruscii şi latinii în Italia, triburile greceşti -- în Grecia de astăzi. Iată de ce multe cuvinte din modernele rusă, letonă, germană, greacă şi română au echivalente în persană, tadjikă şi hindi sau urdu.

Choiros: -- N-am ştiut, dar pare plauzibil.

Socrate: -- Împăratul roman Traian a cucerit Dacia, iar împăratul Aureliu a retras armatele romane din provincia Dacia Felix, plină de aur de altfel, aceste fapte cred că nu o să le negi.

Choiros: -- Nu, sunt istoriceşte documentate.

Socrate: -- Păi iată aşa a început să se formeze poporul român şi chiar dacă actuala Republică Moldova nu s-a aflat niciodată sub ocupaţie romană, moldovenii de aici au o limbă de origine latină şi acest fapt este incontestatbil. Nicio naţiune din cele ocupante ale acestui teritoriu nu a dorit atât de mult să zmulga slova latinească din gura pruncilor moldoveni ca ruşii, dar nu au putut. Pentru că, la fel ca celţii, noi aveam druizii noştri, numiţi barzi anonimi la început, apoi cronicari, apoi poeţi. Aceştia nu aveau ce face toată ziua şi cântau doine de jale, plângându-şi de milă poporul care i-a născut. La început, ei nu şi-au pus scopul să păstreze limba română pentru generaţiile viitoare. Însă, necunoscând o altă limbă în care să se roage şi să plângă, foloseau ce le-a rămas de la daci și romani. Acum înţelegi de ce ne iubim noi atât de mult limba? Pentru că am inventat-o, plângând. Nu poţi să nu ştii că orice creaţie omenească -- plăzmuită la emoţie şi cu jertfă -- durează.

Choiros: -- Mai degrabă că aşa este.

Socrate: -- Să vedem acum cum au apărut moldovenii. Noi avem o frumoasă legendă de întemeiere, potrivit căreia, un cneaz, cum îi ziceţi voi, din Transilvania, Dragoş, hăituind un bour, a ajuns prin munţii din nordul Moldovei şi a văzut că este un loc bun de întemeiere a unei ţări. Cu atât mai mult cu cât statutul de vasal al regelui ungur fireşte că nu-l satisfăcea. Unii istorici insistă că teritoriul Marii Moldove era deja locuit de populaţie românofonă, dar în orice caz nu putem să nu observăm că Dragoş a venit din Transilvania -- leagănul românismului. Nu putem să nu observăm că în Evul Mediu domnitorii şi boierii, şi prostimea, din ţările române nu foloseau altă limbă pentru a se înţelege decât daco-româna. Şi, iarăşi, nu putem să nu observăm, că actualii moldovenişti din Republica Moldova se înţeleg de minune cu populaţia din România actuală fără a recurge la ajutorul unei alte limbi.

Choiros: -- Din câte ştiu, aşa este.

Socrate: -- Păi cum atunci pot să zică moldoveniştii că nu există legătură între români şi moldoveni? Personal cunosc destui moldoveni, care nu puteau înghiţi adevărul istoric că sunt români, dar după ce ei, sau copiii lor, şi-au obţinut cetăţenie română pentru a călători şi a lucra în Europa, imediat au devenit români get-beget. Deşi există şi din acei care recunosc: "Nu-s român eu, am depus jurmântul doar pentru a pleca peste hotare".

Choiros: -- Eu cunosc chiar şi ruşi care şi-au luat cetăţenie românească doar pentru a aduce maşini din Germania, iar unii moldovenişti îşi trimit copiii la studii tot în România.

Socrate: -- Ar fi poate mai bine să vedem cine sunt moldoveniştii de la Chişinău pentru a încerca să înţelegem de ce au devenit aşa. Să începem cu Vasile Stati, istoricul-lexicograf, făcătorul de dicţionare moldo-române. Nu-i aşa că uncheşul a găsit o bună nişă de afaceri. Se ştie că cetăţenii români cumpără în veselie acele cărţi, ca monumente de cretinism. Cu atât mai mult cu cât ultima ediţie a fost tipărită de nimeni altcineva decât de editura Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Directorul ei zicea că a fost nevoit s-o facă pentru a da salarii la angajaţi.

Personal nu cunosc vreun lingvist moldovenist. Chiar şi Stati şi Nazaria şi Stepaniuc sunt istorici. Or, despre componenta propagandistică a istoriei nici nu mai face să vorbim.

Cert este că sunt mulţi politicieni moldovenişti. Or, cu politicienii e mai uşor. Ei folosesc ideile pentru a manipula masele. Ceea ce au în comun atât politicienii, cât şi istoricii moldovenişti este mânuirea precară şi cunoaşterea proastă a limbii strămoşeşti.

Choiros: -- Aici nu pot să ştiu. Eu încă nu am nevoie să învăţ limba oficială a ţării în care trăiesc.

Socrate: -- De acord. Aşa suntem noi. Vă suflăm în borş şi vă netezim pe umăr oriunde vă prindem. Dar, este meteahna noastră. Să revenim însă la moldovenişti. Dacă aceşti indivizi nu au dorinţă să însuşească cât mai bine propria limba şi istorie, oare pot ei fi crezuţi. Poţi să ai încredere în cineva care îşi neglijează (sau chiar urăşte) limba şi istoria? Vouă moldoveniştii pot să vă placă pentru că vă şoptesc că sunt românofobi, dar eu vă previn că ei se pot transforma în românofili cât ai clipi din ochi. În dependenţă de interes financiar sau politic. DACĂ VREŢI SĂ VĂ LEGAŢI CU MANCURŢII NOŞTRI, VĂ PRIVEŞTE, NOI ÎNSĂ ÎI ŞTIM, ÎI EVITĂM ŞI-I AŞTEPTĂM.

Protestaţi, băieţi, numai să protestaţi!

Microbiştii moldoveni cunosc oraşul englez Newscastle (upon Tyne) datorită renumitei echipe de fotbal "Newscastle United". Numele acestui oraş a mai intrat însă şi într-o renumită expresie idiomatică în engleză, şi anume, "to take coal to Newscastle". Din cauză că Newscastle era o regiune bogată în zăcăminte de cărbune, englezii au decis să facă acest frazeologism pentru a descrie un lucru inutil, un efort sortit eşecului, o zmuncitură în van. S-ar traduce în româneşte prin "a căra apă la fântână", dar mie îmi place mai mult "a pleca la vie cu struguri în poală".

Ca tot să rămânem în domeniul frazeologismelor, voi îndrăzni să-mi enunţ opinia că poporul moldav "s-a obişnuit cu alegerile ca ţiganul cu scânteia". (Ca să nu o păţesc ca "rasiştii" Diacov şi Plugaru, vreu să asigur ilustra populaţie rromă că nutresc pentru ea sentimente de maxim rafinament posibil.) Iar la alegeri?! No problem. Nici nu mă îndoiesc că partidele din arcul guvernamental au mulţi oameni cu scaun la cap şi calculator sub nas pentru a realiza cu succes referendumul din aprilie. Au demonstrat-o (că au) în septembrie 2010. Nu le mai dau sfaturi, mă voi limita la cel de aici.

Abia de au reuşit guvernanţii să propună o propunere de idee de a ieşi din mocirla -- constituţională sau politică, după gust -- că la orizont şi-au şi făcut apariţia umbrele vulturilor pleşuvi de necrofagi. Parcă special pentru a reitera versetul din Scriptură "unde va fi stârvul, acolo se vor aduna şi vulturii". E clar: necrofagii din politica moldovenească se hrănesc din acţiunile guvernării, dar şi pe unii şi pe ceilalţi îi pândesc "hienele turbate". O nouă nuntă se propune în Moldova în april. Vom avea de câştigat toţi: şi "câinii turbaţi" (de ei mă doare cel mai mult, că vor avea despre ce relata, ergo, ce mânca şi duce la pui) şi analiştii cu, aparent, zero probleme la teoria politolOghiei, dar cu mari probleme de exprimare, ceea ce-i oximoronic, dacă e s-oluăm în mod epistemologic.

Cel mai mult mă bucur însă pentru opoziţia parlamentară, dar mai ales cea extraparlamentară, care a început deja să sune în buciume de anunţ de război. Iată aceştia vor avea doldora de publicitate gratis, că există multe televiziuni, dar şi alte genuri de medii în ţara noastră, care bagă rău ştiri externe. Exemple? Chiar, draga noastră PubliKK a dedicat o emisine întreagă azi --cu "breaking news" galben, cu tot, crestomatic -- pârţului pekeremist de a-l traduce în justiţie pe nimeni altul decât preşedintele ţării. Noul an începe în veselie, dar şi în trombă. Mă miră însă că analişti, deşi sobri la faţă, totuşi avizi de vanitate, acceptă invitaţii de a umple spaţii de emisie, îndrugând braşoave, palavre şi vorbe în dodii. Analiştii noştri părerişti sunt rockstarurile noastre de după big bang-ul mediatic.

Revin la necrofagi. Prieteni, protestele anunţate de voi vă vor prii, dar utilitatea lor este îndoielnică. La fel ca şi candidaţii fără şanse în electorale, manifestaţiile voastre vor servi doar vanităţii voastre personale şi background-ului democratic al ţării.

Unde erau tot soiul de patrioţi pe vremea dictatorului pekeremist, când protestatarii erau arestaţi, primarii comunişti nu le dădeau cheia de la club pentru întâlniri cu alegătorii, iar şoferilor de autocare care semnau contracte de transportare a simpatizanţilor vreunui partid de opoziţie la Chişinău poliţia lui Papuc le lua permisele de conducere şi numerele de înmatriculare?

Pe cine uimiţi voi prin protestele voastre? Cine şi cui îi interzice să-şi exprime nemulţumirea pe timpurile AIE (1 şi 2)? Unii îşi exprimă revendicarea, alţii orientarea, bucuraţi-vă toţi de democraţia AIE, că o să ducem dorul cu toţii. Care-i problema, caravana merge, ştiţi sfârşitul frazeologismului. Cu reţelele de socializare de acum orice adolescent poate protesta împotriva acneei proprii în faţa Institutului de Standardizare şi Metrologie.

Veţi putea, totuşi, la protestele organizate tot de voi pe banii voştri, să vă convingeţi de cât de puţini susţinători aveţi. Mai ales că s-au înteţit şi frigurile în ultimele zile. În nici un caz să nu înţelegi acest text ca o descurajare. Ne vom amuza copios când vom afla pentru câţi lei "simpatizanţii vostri" vor îndura frigul. Fiţi siguri că se va afla. Dacă partidele liberal-democrat şi liberal au intrat pe scenă cu proteste este graţie regimului Voronin, care îi interzicea s-o facă pe porcul în faţa procuraturii chiar şi lui Matasaru. Nu suporta dictatorul să protesteze cineva aşa, pur şi simplu, "în ţara lui". Că nu poţi să intri în aceeşi apă de două ori nu eu am spus-o, ci Dodon a demonstrat-o astă vară.

PS: Am privit cu oroare cum Liga tinerilor urâtori ai limbii oficiale a protestat azi în faţa ambasadei române, de mila basarabeanului rănit de grănicerul român. Uăi, mă mănâncă limba a sudalmă, dar mă reţin şi vă rog: uăi, nu ne jeliţi şi nu ne apăraţi, dar mai ales nu ne eliberaţi de nimeni. Că ne rămâne un gust oribil de ocupaţi după ce ne faceţi binele de ne eliberaţi. Învăţaţi, din patriotism, limba lui Vieru şi vă vom fi tare recunoscători. Luaţi-vi-i de dascăli pe patrioţii moldovei că ei nu-s departe de voi cu însuşirea limbii acesteia.

Decât Talmaci, mai bine ultranaţionalistul român Onoje

Ideea comuniştilor de a-l înainta pe Leonid Talmaci pentru funcţia de preşedinte mi s-a părut o găselniţă foarte bună la început. Toţi îi avem autograful lui Talmaci prin buzunare. DAR, ca orice pasărea măiastră şi Talmaci tot pre limba sa a pierit.

Marea repulsie a lui Talmaci de a sta de vorbă cu "câinii turbaţi" -- prezentată ieri de ProTV şi alte televiziuni -- l-a discreditat întru totul. Tocmai TREI tentative au trebuit să facă colegii de breaslă, trimişi să acopere comia medicală a potenţialilor candidaţi, pentru a zmulge 1,5 fraze din bătrânul guvernator. Talmaci poate insista la nesfârşit că nu a făcut parte vreodată din vreun partid politic, dar este comunist până în măduva oaselor, prin maniera sa de a trata jurnaliştii.

Am avut ocazii cu nemiluita să mă delectez, ca reporter, cu atitudinea ostilă, agresivă sau indiferentă a politicienilor nomenclaturişti, era cărora am vrea să cred că s-a încheiat concomitent cu dictatura lui Voronin. Or, Talmaci a demonstrat ieri ca este anume un astfel de nomenclaturist. Talmaci nu a observat că timpul de afară s-a schimbat şi în trusa de instrumente a unui politician moldav modern trebuie să existe neapărat şi unealta care îţi determină comportamentul în relaţiile cu jurnaliştii.

Ieri Talmaci a demonstrat că nu vrea, dar -- mai bine zis -- nu poate să se întreţină cu "câinii turbaţi", şi aceasta îl discalifică din start. Pentru că viitorul preşedinte nu prea va avea mult de lucru după ce va fi ales, dar discursurile politice şi declaraţiile de presă îi vor lua cea mai mare parte din timp. Talmaci vrea să salveze ţară, dar fără a discuta cu presa. Dle guvernator, sunteţi un anacronism.

După big bang-ul de medii care a avut loc în societatea moldovenească -- graţie şi robinetului la libera exprimare sigilat de Voronin timp de opt ani, ceea ce a adus la acumularea unei mase critice de energie mediatică necesară exploziei --, orice politician moldav realizează că are puţine şanse de supravieţuire, dacă nu are măcar intenţia de a citi Rhaetorica lui Aristotel. A şti să te ţii în faţa câinilor turbaţi petru un politician este un must, nu un moft, or, aceasta o ştiu chiar şi politicienii din pekereme, care dau în bară de demagogi.

Talmaci a picat acest examen chiar de la început, chiar când se verifica la integritatea psihică. După cum se ştie în Moldova medievală nu puteau fi aleşi domnitori cei cu defecte fizice, "cârnii" cum ar veni. Talmaci putea fi cârn la exterior, dar în interior nicidecum, aşa-i cutuma acum, după guvernământul comunist.

... Şi despre cel de-al doilea candidat voi spune două vorbe, pe scurt. Moldova are pentru prima data şansa să-şi pună în frunte un "rege-filosof", ca în Republica lui Platon. Politicienii actuali nu o vor face, că ştiu că nu-s atât de imbecili să renunţe la interesele personale şi de grup, în favoarea interesului naţional.

Cum stă treaba cu statul

Pentru Neera

de quintus horatius flaccus


Era o noapte-nseninată...
Pe boltă luna fulgera
Sub licărit mai mic de stele
Când Ea iubire îmi jura,

Strângându-mă cu braţe line,
Aşa ca iedera stejarul,
Jurând că dragostea-i va ţine
Cât s-o mai teme lopătarul

Pe mare, iarna, de furtună,
Sau turmele, de lup flămând;
Cât va sufla spre-Apolo vântul,
Prin plete blonde fluturând.

În ochii mei, acum, Neeră,
Descreşti cu noaptea ce o dai
Unui zelos al dezmăţării
Şi nici de zei ruşine n-ai.

Pe tine supărat, ca mâine
De alta mă voi îndrăgi
Să nu mă doară frumuseţea-ţi
Când iarăşi ne-om vedea-ntr-o zi.

Iar tu, alesul ei de astăzi,
De fericire luminos,
Cel care treci pe lângă mine,
Trufaş de-amaru-mi dureros,

Mai stai un pic... oricât să-ţi fie
De mare lanul sau păşunea
Şi Pactolul să-ţi care aur,
Să-ţi scânteieze-nţelepciunea

Ori să-i întreci pe toţi prin farmec,
Ea-n locu-ţi altul va fi pus
Şi te vei stinge de tristeţe.
Ci eu voi râde-atunci nespus!

Carmina I,4 Catre Sestius

de quintus horatius flaccus

traducerea lu N.I.Herescu:

S-a topit cumplita iarna, bate vant de primavara,
funiile trag inmare luntrile de pe uscat,
turma din cosar, plugarul de la vatra au plecat,
campul nu-l mai inalbeste a nametilor povara.

Cum rasare luna, Venus Citereea-ncepe cantul,
mana Gratiilor mandre cu a Nimfelor se prinde
si in hora cu piciorul intr-un tact izbesc pamantul,
iar Vulcan cu fata-ncinsa la Ciclopi cuptoare-aprinde.

Azi cu mirt sa se-ncunune capul nostru parfumat
sau cu flori crescute proaspat din pamantul dezghetat;
azi in luncile umbroase Faunului sa-i jertfesti,
fie ca mioara-i place sau un ied el o sa vreie.

Moartea palida loveste cu piciorul si-n bordeie
de saraci, ferice Sestiu, si-n palatele regesti.
Din sperante mari nimica scurta viata nu alege;
in curand te-o prinde noaptea si pe Mani ii vei vedea

ca si stearpa locuinta a lui Pluto - si din ea
nu vei mai zvarli cu zarul la ospat, sa-alegi pe rege,
[nici pe Lycidas cel fraged nu-l vei admira, el care
astazi mistuie baietii, iara maine pe fecioare].




----- Soluitur acris hiems grata uice ueris et Fauoni
trahuntque siccas machinae carinas,
ac neque iam stabulis gaudet pecus aut arator igni
nec prata canis albicant pruinis.
Iam Cytherea choros ducit Venus imminente luna 5
iunctaeque Nymphis Gratiae decentes
alterno terram quatiunt pede, dum grauis Cyclopum
Volcanus ardens uisit officinas.
Nunc decet aut uiridi nitidum caput impedire myrto
aut flore, terrae quem ferunt solutae; 10
nunc et in umbrosis Fauno decet immolare lucis,
seu poscat agna siue malit haedo.
Pallida Mors aequo pulsat pede pauperum tabernas
regumque turris. O beate Sesti,
uitae summa breuis spem nos uetat inchoare longam. 15
Iam te premet nox fabulaeque Manes
et domus exilis Plutonia, quo simul mearis,
nec regna uini sortiere talis
nec tenerum Lycidan mirabere, quo calet iuuentus
nunc omnis et mox uirgines tepebunt. 20

Politia despre Focsa

Comunicat de presă

În legătură cu informaţiile apărute în presă vizavi de cazurile dlor Boriş Focşa şi Dumitru Acriş, Direcţia Poliţiei Rutiere a Ministerului Afacerilor Interne vine cu următoarele precizări:

1) Dl. Acriş Dumitru a fost oprit în trafic, fiind la volanul unui autoturism Renault Megane cu numărul de înmatriculare CPP 902, în ziua de 6 ianuarie, orele 23.10, la intersecţia străzilor V.Micle şi V. Alecsandri. Inspectorul Poliţiei Rutiere a constatat un comportament neadecvat din partea conducătorului auto şi a sesizat un puternic miros de alcool. Conducătorul auto a fost însoţit la sediul punctului medical de pe strada Tiraspol, 11, pentru a fi supus testelor de alcoolemie. Proba la aerul expirat a demonstrat că cetăţeanul Acriş Dumitru era în stare de ebrietate. De asemenea, au fost prelevate probe de sînge, care au fost expediate spre examinare, după competenţă, Dispensarului narcologic republican. Rezultatele prelevării probei de sînge vor fi cunoscute în zilele apropiate. Dacă se va dovedi vinovăţia, cetăţeanul Acriş Dumitru riscă o pedeapsă contravenţională cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pentru o perioadă de trei ani. În cazul constatării gradului avansat de alcoolemie, cetăţeanul Acriş Dumitru riscă să achite o amendă de la 11 mii pînă la 13 mii lei cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe o perioadă de la trei la cinci ani.

2) Dl. Boris Focşa s-a prezentat de sine stătător la sediul punctului medical de pe strada Tiraspol, 11 în jurul orelor 03.00 în noaptea zilei de 7 ianuarie. Motivul invocat de Boris Focşa a fost de a se documenta asupra cazului cetăţeanului Acriş Dumitru. Colaboratorul Poliţiei Rutiere a sesizat miros de alcool şi i-a solicitat dlui Foşca Boris să treacă testul de alcoolemie. Iniţial, dlui a refuzat pe motiv că nu conducea mijlocul de transport în care se afla, precizînd că la volan se afla o altă persoană. Ulterior, Boris Focşa a acceptat să treacă testul de alcoolemie. Cetăţeanul a recunoscut faptul că a consumat băuturi alcoolice, iar proba de sînge prelevată urmează să stabilească gradul consumului de alcool. Referitor la intervenţia cetăţeanului Focşa în cazul cetăţeanului Acriş, Poliţia Rutieră va expedia materialele acumulate, spre examinare, după competenţă, organelor procuraturii, care urmează să se expună asupra tentativei de trafic de influenţă.

Pornind de la acest caz, Poliţia Rutieră face apel către participanţii la trafic să se abţină de la consumul de alcool şi alte substanţe care ar putea influenţa capacităţile de conducere a mijloacelor de transport. Viaţa are prioritate, iar securitatea la trafic înseamnă viaţă!

Serviciul de presă al Direcţiei Poliţiei Rutiere

Leuconoei

carmina I, XI
ad leoconoen

de quintus horatius flaccus

traducerea lui Teodor Naum

Nu cerceta - caci nu se cade ! - o, Leuconoe, ce sfarsit
menira vietii noastre zeii, nu ispiti necontenit
pe zodierii din Caldeea - si rabda orice-ar fi, mai bine !
Au Joe da-ti-a ierni mai multe, au cea din urma pentru tine

e asta care-acuma frange de stanci tireniana mare,
fii inteleapta, limpezeste prin sita vinul in pahare,
scurteaza-ti dupa timp speranta; rea, vremea trece cat vorbim.
Culege ziua cea de astazi: ce va fi maine, noi nu stim.



XI

Tu ne quaesieris (scire nefas) quem mihi, quem tibi
finem di dederint, Leuconoe, nec Babylonios
temptaris numeros. Vt melius quicquid erit pati!
Seu pluris hiemes seu tribuit Iuppiter ultimam,
quae nunc oppositis debilitat pumicibus mare 5
Tyrrhenum, sapias, uina liques et spatio breui
spem longam reseces. Dum loquimur, fugerit inuida
aetas: carpe diem, quam minimum credula postero.

Carmina I, 1 Lui Mecena de Quintus Horatius Flaccus

traducerea lui N.I.Herescu:

Mecena, din tulpina de mari stramosi nascut,
tu care mi-esti si dulce podoaba, mi-esti si scut,

sunt unii care-si afla placerea cea mai mare
tot praful din arena starnind la alergare
si, tinta ocolind-o cu roti infierbantate,
de capata cununa, sunt zei, stapani a toate;

acesta e ferice cand gloata schimbatoare
se-ntrece sa-l inalte la treapta cea mai mare;
acestalalt, cand are hambarele lui pline
cu graul tot ce-n Roma din Libia ne vine.

Pe cel caruia-i place ogorul parintesc
cu sapa sa-l brazdeze, sa-i dai chiar rang regesc
si tot nu-l faci sa taie, pe-o nava cipriana,
a marii Mirtoene intindere vicleana.
Fricos, negutatorul slaveste tihna care
domneste pe intinsul natalelor ogoare,
atata timp cat vantul cu marile se lupta;
apoi, setos de-avere, isi drege nava rupta.

Un altul este vesel vechi Masic sa desarte,
din ziua pentru munca sortita rupe-o parte
si-si odihneste trupu-n tufisuri inverzite,
langa izvorul lenes cu apele sfintite.

Pe multi ii fericeste razboiul, blestemat
de mame, si le place salasul de soldat
si infratitul sunet de trambita si goarna.
De frageda sotie uitand, sub cer de iarna,
nopteaza vanatorul cand cainii simt vreo ciuta
sau cand mistretul cade in plasa fin tesuta.

Pe mine ma uneste cu zeii iedera
menita inteleptele frunti a-ncununa,
pe mine codrul reavan si hora cea usoara
a Nimfelor cu Satiri de gloata ma separa,
cat timp Euterpe zice din flaut si-o canta
din lira lesbiana si Polyhymnia.

Iar daca-o sa ma numeri cu-ai lirei barzi maiastri,
cu fruntea, de mandrie, ma voi lovi de astri.




Maecenas atauis edite regibus,
o et praesidium et dulce decus meum,
sunt quos curriculo puluerem Olympicum
collegisse iuuat metaque feruidis
euitata rotis palmaque nobilis 5
terrarum dominos euehit ad deos;
hunc, si mobilium turba Quiritium
certat tergeminis tollere honoribus;
illum, si proprio condidit horreo
quicquid de Libycis uerritur areis. 10
Gaudentem patrios findere sarculo
agros Attalicis condicionibus
numquam demoueas, ut trabe Cypria
Myrtoum pauidus nauta secet mare.
Luctantem Icariis fluctibus Africum 15
mercator metuens otium et oppidi
laudat rura sui; mox reficit rates
quassas, indocilis pauperiem pati.
Est qui nec ueteris pocula Massici
nec partem solido demere de die 20
spernit, nunc uiridi membra sub arbuto
stratus, nunc ad aquae lene caput sacrae.
Multos castra iuuant et lituo tubae
permixtus sonitus bellaque matribus
detestata. Manet sub Ioue frigido 25
uenator tenerae coniugis inmemor,
seu uisa est catulis cerua fidelibus,
seu rupit teretis Marsus aper plagas.
Me doctarum hederae praemia frontium
dis miscent superis, me gelidum nemus 30
Nympharumque leues cum Satyris chori
secernunt populo, si neque tibias
Euterpe cohibet nec Polyhymnia
Lesboum refugit tendere barbiton.
Quod si me lyricis uatibus inseres, 35
sublimi feriam sidera uertice.