ARS JURNALISTICA

I. PREGĂTIREA DE LUPTĂ

Chemat de redactor, reporteru-şi ia tema-n primire,
E-o conferinţă de presă, ţinută de-un şmecher politic.
Redactoru-i mamă cu unii, Cerber pentru alţii.
Sprânceana-ncruntată îi plină de sfaturi preţioase.

Detalii întreab-a jurnalistului gură, precaut.
În birou se-ntoarce şi dă-o cătare pe Google.
Întrebări delicate încearcă-a iscodi pentru luptă.
Mai bine dotat doreşte a fi, din punct de vedere-informatic.

Cu tema pe-acasă făcută şi ferm ticluită pe foaie,
Blocnotesu-nchide. De distrugere-n masă o armă,
Al său dictafon şi-l încearcă să vad' de-s bateriile bune.
Bine-ncărcate, de gol pilele nu îl vor da, doar.
Deşi întâmplări dintre-astea se mai întâmplă
Cu cavalerii peniţei în presă.

În geanta-intrinsecă le bagă, cu drag se tot uită la dânsa,
Ca samuraiul ce-n extaz îşi admiră armura.
Cu cheia-ncuind cabinetul, pasul decis şi-l îndreaptă.
Moralul e sus, aţine-te, politicianule şmecher!


II. LUPTA LA CONFERINŢA DE PRESĂ

Şi iată şi câmpul de luptă. E sala de conferinţe.
E plină de scaune, agale-ocupat' de reporteri.
Cameramanii potrivesc lumina. Sucesc-răsucesc obiectivul.
De-o viaţă tovarăşi de luptă cu jurnaliştii, creează.
Respectu-ntre tagme domneşte, deşi se întâmplă şi certuri.

Textu-acest se citeşte cu melodie de epic,
Asemenea odei antice, aşa că păstraţi hexametrul.

Între timp şi politicul vine, care-a provocat jurnaliştii.
Discursul începe să depene, minciuna îi curge din gură,
Din ochi, din tot corpul. Ne crede de tonţi, şmecherilă.
Noi ştim ce vom scrie, gândim, tot agitându-ne pixul.

Şi gata. Vremea-ntrebărilor este. În lupt' se-arunc-amazoane.
Mai multe reporteriţe întreabă făr' să se-audă
Una pe alta. Ce mai! Concurenţa e mare
După manifestare în public -- vânare de slavă deşartă.

Cei mai vetuşti le lasă să hărţuiască duşmanul.
Extenuat, e mai lesne pentru grei să-i înfigă pumnalul,
Adică-ntrebarea finală. Rănită, să-şi dea duhul fiara.


III. FACEREA

În drum spre redacţie, lead-uri în cap cântăreşte.
Cum să-nceapă mai bine, la mijloc şi la sfârşit ce să scrie.
Gospodăreşte, pentru background, idei printre gene reporterul cerne.
Frivol, la computer s-aşază, făcând dublu click pe MS Word-ul din Windows.
Festina lente, încet se grăbeşte, doar concurenţa n-aşteaptă.

Primul cuvânt, apoi titlul, lead-ul: ştirea pe ecran se naşte.
Reporterul potriveşte citatul, din dictafon precizează.
La urmă-i pocneşte finalul, doar fines coronat opus.

Redactorului îi transmite textul, şi-o rugăciune începe lui Hermes.
Din tot Panteonul acesta e zeul ce mai mult protejează
A câinilor de pază breasla. Să turbe judecătorul.


IV. BANCHETUL

Redactoru-i vesel, mulţumit, că s-a scris ştire bună.
Apasă pe "Enter" şi-n banc-a plecat onorarul.
Îl va extrage apoi din bancomat jurnalistul.
Pentru a-l folosi la nevoi sau distracţii. Depinde...

Satisfăcut, jurnalistu-n subsol se îndreaptă,
În renumitul subsol, la barul din Casa Presei.
La bere cu spumă, va discuta cu amici conspiraţii politici.
Feţe zglobii, chiot şi zâmbet. Pe umăr loveşte colegul.
Ţigara se-aprinde, berea se toarnă, treptat se încinge banchetul.

Într-un târziu şi-aminteşte: l-aşteaptă acasă o lele.
Lucrează-n spital, în medicina e soră.
La el a luat-o pentru prăjit de cartofi cu murături şi scrumbie,
Şi dragoste s-aibă la vremi de-ntăriri masculine.

... Capul-în pernă şi-ndeasă, mulţumită e fata.
Stinge lumina şi ţigara post-coitală.
Mâine l-aşteaptă redactorul, mamă ce-i pentru unii,
Cerber pentru alţii.