Cum încearcă să jefuiască moldovenii băieţii deştepţi de la Gazprom

Context

Iată a fost să se declanşeze explozia la conducta prin care Gazprom-ul pompează gaz spre Balcani, în sudul raionului Căuşeni în noiembrie 2009. Iată că o comisie guvernamentală împreună cu specialişti de la Moldovagaz (citeşte Gazprom)a stabilit că motivul deflagraţiei rezidă în starea avansată de uzură a ţevii. Iată că s-a decis ca de reparaţii să se ocupe Moldovatransgaz, o întreprindere acţiunile căreia sunt deţinute în proporţie de sută la sută de Moldovagaz, adică de Gazprom.


Schema

Informaţiile cu care voi opera în acest articol sunt preluate de la şedinţa publică a Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică (ANRE) la care o comisie de control a ANRE a verificat felul în care Moldovatransgaz repară 37 de km din gazoductul cu pricina, numit şi conducta Razdelnaia-Izmail.

În mai 2010, Moldovatransgaz organizează un tender pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie, învingătoarea căruia este selectată firma ucraineană Neftegazmontaj. Aceasta, la rândul ei, a contractat uzina ucraineană Ukrtruboizol pentru a repara ţevile defecte. Pentru aceasta, ţevile trebuiau dezasamblate în sudul Moldovei şi transportate în Ucraina. ANRE a stabilit însă că atunci, când Neftegazmontaj aducea în Moldova ţevile reparate, la vama ucraineană declara că valoare acestora este de 77 de dolari metrul, iar în vama moldovenească preţul unui metru de ţeavă era raportat deja ca fiind 326 de dolari în 2010 şi 356 de dolari în 2011. Potrivit directorului general al ANRE, Victor Parlicov, diferenţa era transferată pe contul unei companii britanice înregistrate într-un paradis fiscal (zonă off-shore). ANRE a mai stabilit că acea companie britanică -- SDS Corporation -- era deja eradiată din registrul companiilor din Regatul Unit, deşi continua să primească regulat banii din afacerea cu reparaţia gazoductului moldovenesc, citeşte al Gazpromului.


Apărarea Moldovatransgaz

La şedinţă, directorul Moldovatransgaz, Gheorghi Beliciuk, a declarat că firma sa nu a semnat contract decât cu Neftegazmontaj şi nu-l interesează cu cine a semnat contracte, la rândul său, această firmă. Sună firesc, însă întrebarea ANRE este: de ce Moldovatransgaz a admis apariţia intransparenţei (SDS Corporation nu are nicio contribuţie la lucrări), de vreme ce activează pe o piaţă reglementată (adică preţurile nu le dictează piaţa, concurenţa, ci o autoritate de stat)? Gheorghi Beliciuk nu a produs imediat un răspuns, invocând starea de urgenţă şi graba implicită efectuării reparaţiilor din cauza deflagraţiei. Nicio reacţie din partea dlui Beliciuk la întrebarea ANRE: de ce Neftegazmontaj a fost declarată învingătoarea oferind 18 mln de dolari pentru lucrările de reparaţie, iar peste 20 de zile contractul încheita prevedea suma de 25 mln USD?


Pericolul rusesc cu numele Gazprom

La şedinţă, Doina Deleu, un purtător de cuvânt al Moldovagaz, a distribuit jurnaliştilor un comunicat de presă în care anunţă că Moldovagaz (citeşte Gazprom) va ataca în instanţă decizia ANRE. La sfârşitul comunicatului, Doina explică: "SRL Moldovatransgaz este întreprinderea de bază pentru transportarea gazelor naturale prin conductele de gaze către consumatorii din R. Moldova şi tranzitarea prin teritoriul său spre ţările din Balcani". IATĂ FAPTUL CĂ GAZPROM-ul ADMINISTREAZĂ REŢELELE NOASTRE INTERNE ESTE RĂU DE TOT. Poate crea probleme în cazul în care moldovenii vor decide să cumpere gaz din România sau Azerbaidjan. Pentru că Gazprom-ul nu este un simplu furnizor-gigant de gaze, ci şi o armă de agresiune geopoltică a ruşilor. Diversificarea surselor de energie este un lucru dorit de orice naţiune. Ceea ce-i bine pentru moldoveni nu este însă decât rău pentru Gazprom, citeşte Rusia şi Kremlin.


Speculaţii lirice

Fiica Moldovagaz, Moldovatransgaz, a ameninţat ANRE că-i va acţiona decizia din 27 martie 2012 în judecată. ANRE, la rândul său, a spus că va notifica Parlamentul şi CCCEC în privinţa reparaţiilor de care este responsabilă Moldovatransgaz, citeşte Gazprom. ANRE a mai spus că va sesiza şi Procuratura Generală, dar mişcarea aceasta, părerea mea, este absolut inutilă, atât timp cât în fruntea procuraturii se află Valeriu Zubco, despre care se zvoneşte că ar sta cu dorsalul pe valiză.

ANRE a declarat că nu va lua în consideraţie 58 mln dolari ca investiţii din partea Moldovatransgaz în reparaţia ţevii, deoarece consideră aceste cheltuieli nenecesare, inutile şi nejustificate. E vorba de suma care ar fi fost transferată pe conturile miraculoasei SDS Corporation. Cercetările de mai târziu vor dezvălui mai mult.

Potrivit directorului Moldovatransgaz, Gheorghi Beliciuk, consumatorii moldoveni nu plătesc decât 22 de lei la 1000 de metri cubi pentru serviciile Moldovatransgaz. ANRE insistă că chiar dacă nu e vorba de o sumă mare, aparent, nu va include în tarif cele aproate 60 de milioane de dolari "confuze".

Asta fiind situaţia, acum când avem preşedinte şi nu ne mai stinghereşte nimic în acţiuni, tare vreau să văd cum va instrumenta parlamentul "afacerea" aceasta. Să fie clar, nu-mi leg mari speranţe şi până la urmă tot bieţii consumatori vor plăti pentru năzbâtiile băieţilor jmecări de la Gazprom.

Marşul Unirii -- încă o victorie a occidentaliştilor moldoveni

Observaţii reportericeşti


Ieri au avut loc ciocniri la Chişinău între unionişti şi moldovenişti. Figura lui Ştefan cel Mare este folosită simbolic de ambele tabere. În ajun, la Bălţi, moldoveniştii au reuşit să împiedice un marş similar al unioniştilor, care iată îndrăznesc să promoveze ideea românismului tocmai în aşa oraş rusificat ca Bălţiul. Ideea moldoveniştilor în lupta lor cu unioniştii este de a bloca marşurile ultimilor şi acelaşi lucru au dorit să facă şi ieri la Chişinău. Numai că nu le-a reuşit din cauză că i-a împiedicat poliţia. Trebuie remarcat comportamentul poliţiştilor moldoveni la evenimentele din ultimul timp. Nici nu ştiu de unde atâta politeţe în menţii care acum trei ani schilodeau protestatari în comisariate. Dar, iată, că se poate, prin educaţie, să faci profesionist şi din poliţistul moldovean.

Oricum, dacă poliţia nu intervenea după cum o învaţă regulamentul, vărsările de sânge nu puteau fi evitate. Cam puţină fraternitate se simţea ieri între cetăţenii moldoveni românofoni şi cei rusofoni. Eu am "acoperit" evenimentul, dar şi la televizor s-a putut observa că patrioţii moldoveni sunt vorbitori de limbă rusă. Potrivit datelor Primăriei, moldoveniştii erau de trei ori mai puţini decât unioniştii şi ciocnirilor stradale s-ar fi terminat jalnic pentru "patrioţi"; intrăm deja în câmpul speculaţiilor.


Lui Pavlicenco îi reuşeşte să se plaseze în fruntea "unioniştilor"


Mă aştepătam să văd mai mult curaj din partea românilor şi unioniştilor moldoveni, în special din partea celor care recunosc deschis că deţin paşapoarte româneşti, sau mai puţin deschis. Conform unor date neverificate, cel puţin 100 de mii de cetăţeni moldoveni sunt deja şi cetăţeni români, dar la marşul de ieri cu greu s-au adunat vreo mie. De fapt, era greu de determinat dacă sunt mai mulţi basarabeni sau români veniţi special din România pentru manifestaţie.

În orice caz, dintre politicienii cu cetăţenie românească a venit doar dna Pavlicenco şi s-a alăturat apoi din mulţime poetul Nicolae Dabija. Ce să fie la mijloc? Antipatii reciproce generate de marea dragoste pentru România-mamă sau o banală lipsă de curaj de a lupta pentru idee?


Un calendar al românismului pentru Basarabia

La moment e greu să dai o sentinţă pentru comportamentul unioniştilor declaraţi faţă de un eveniment de importanţă incotestabilă pentru mişcarea unionistă din Basarabia. De fapt aceasta e principala sărbătoare "luminoasă". Mai sunt încă altele trei, dar acelea pălesc ca pondere pentru Basarabia întrucâtva. În aprilie sărbătorim Paştile şi ne comemorăm morţii, iar 9 mai va oferi un nou prilej pentru ca unioniştii să se manifeste: Ziua Independenţei României şi, la sfârşitul lunii mai: 200 de ani de ocupaţie rusească.

Vin apoi lunile de vară în care se vor ivi ocazii pentru a marca deportările în Siberia, ocuparea de la 28 iunie 1940 şi ziua morţii lui Ştefan cel Mare pe 2 iulie. Vine augustul cu 27 şi 31. La toamnă culegem roada, iar la 1 decembrie se marchează Ziua Naţională.


Concluzii grăbite

Semnificaţia altercaţiilor stradale dintre unionişti şi moldoveni, ieri la Chişinău, îşi va găsi o analiză mai adecvată în timp, după ce se vor mai linişti spiritele, acum mă voi rezuma la nişte concluzii "premature".

E clar că în Republica Moldova de astăzi mocneşte un război, civil, nedeclarat, dar interetnic. Există şi moldovenişti moldoveni, dar poziţia acestora apare foarte neghioabă, foarte caraghioasă între rusolingvi.

Există un număr mai mic de unionişti sadea, care vor unirea cu România aici şi acum, şi există un număr şi mai mare de susţinători şi simpatizanţi, care, deşi, nu-şi fac o prioritate din idealul unirii, sunt indignaţi de comportamentul agresiv al moldoveniştilor rusofoni. Aceştia sunt occidentaliştii.

Mişcarea unionistă se află abia la început: multă vorbă şi puţină consolidare, multă doină bocită, dar puţină organizare şi activitate. Nu ştiu ce face Partidul Liberal, chiar îi lasă această nişă electorală colegilor din PNL? Pentru că de vreme ce România nu are de gând să înceteze eliberarea paşapoartelor româneşti, mişcarea unionistă va obţine tot mai mulţi aderenţi şi simpatizanţi. Ştiu că în cazul unei eventuale unirii se vor iscă mulţi eroi din păpuşoaie.

PS: Când priveam la televizor Marşul Unirii de duminică seara, se apropie fiică-mea dintr-a treia: "Ce vor?" "Unire cu România", zic eu. "Ar fi bine, am fi o ţară mai mare", opină ea, auzind prima dată ideea. Scriam şi-n textele mele anterioare că nu ştu dacă noi, generaţia născută până în 1980, vom face unirea, dar putem servi ca promotori ai ei, ca cei care "fac dreaptă calea". Apoi se va vedea, ca după apariţia primilor creştini, dacă această este o ideea lumească sau vine de la Dumnezeu şi nu prea are sens să te împotriveşti FA 5:35-42).

Biserica Ortodoxă Rusă îndeamnă Chișinăul să se dezică de "Legea antidiscriminare", chiar și cu prețul renunțării la UE

No comment. Dacă asta nu-i implicare în afacerile interne, apoi ce-i? Geopolitică, restul îi fleac!

Omilie către enoriaşii din BOM

Fraţilor, voi începe prin a reitera dragostea fraţească pe care v-o port, voi fiindu-mi coreligionari şi conaţionali. Mă adresez capilor de familie, sau viitorilor capi de familie, acelor bărbaţi despre care Sf. Apostol Pavel spunea: "Vreau deci ca bărbaţii să se roage în tot locul, ridicând mâini sfinte, fără de mânie şi fără şovăire." (1 Tim 2:8) Şi tot Apostolul spunea despre aceşti bărbaţi că le sunt cap femeilor, iar lor le este cap Hristos (1 Cor. 11:3). Anume Hristos, nu episcopul şi nu diaconul!

Am impresia că unii din voi un pic nu mă înţeleg şi asta se întâmplă din două motive: 1. eu nu mă pot exprima chiar atât de clar; 2. clericii au făcut în aşa fel îndreptarul de spovedanie că este prea greu să-ţi exprimi vreo opinie fără a risca să fi diferit "Inchiziţiei".

Nu am nimic contra Ortodoxiei, ba chiar o propovădioesc pe unde pot şi o iubesc mai mult decât toate modurile de gândire şi stilurile de viaţă. Ostap Bender spunea că respectă Codul Penal, eu la acesta mai adaug şi Constituţia. Acestea însă sunt legi umane, care pot fi modificate mai greu sau mai uşor. Dogmatica Ortodoxă, iată aceasta învăţătură, lege nu poate fi modificată, după ce a fost stabilită acum 1500 de ani. Dogmatica ortodoxă este şi ea o filosofie, o mondoviziune, un mod de viaţă şi precis o ideologie. Iată de ce Mitropolia Moldovei nu poate cere, de fapt poate cere, dar nu i se va da statut privilegiat, pentru că Constituţia statului stipulează egalitatea tuturor confesiunilor şi cultelor religioase. Mai mult, Constituţia interzice oficializarea vreunei ideologii, deci şi a celei ortodoxe.

Suferă în vreun fel ortodocşii din cauza acestor prevederi? Nicidecum. Nu văd cum ar putea fi persecutaţi din cauza lor.

Ceea ce doresc să pun în discuţie este calitatea, mai bine zis precaritatea managementului celei mai mari organizaţii religioase de la noi din R. Moldova, care este o filială a unei alte organizaţii religioase din altă ţară şi anume din ţara care a cauzat cele mai mari rele Moldovei.

De când românii s-au născut creştini, acum vreo 1500-1700 de ani în urmă, nenorocirile (războaiele şi ocupaţia) nu ne-au permis să avem o discuţie sinceră despre religia noastră. Dacă avem sau nu nevoie de ea şi dacă avem, atunci în ce formă trebuie să se manifeste religia noastră. Ce aşteptări avem de la clerici, dar ei de la mireni? Cert este faptul că imediat ce începi o astfel de discuţie eşti catalogat drept duşman al Bisericii.

Voltaire scria: "Clericii imediat spun că este ponegrit numele lui Hristos atunci, când nu eşti de acord cu ei". Europa Occidentală a trecut prin astfel de discuţii, la noi timpurile acum au devenit propice pentru dialog. Şi ca de fiecare dată, ca orice organizaţie religioasă, Mitropolia Moldovei respinge dialogul, lăsându-ne să subînţelegem "noi ştim mai bine cum să vă conducem".

Poate şi are dreptate în ochii conducătorilor ei, dar o astfel de atitudine feudală şi comunistă, o astfel de atitudine de aparatcik (nomenclaturist, birocrat) sovietic o va duce dacă nu la dispariţie, cel puţin la împuţinarea enoriaşilor şi prietenilor. Ceea ce se şi întâmplă deja, nu degeaba cer liderii acestei Mitropolii susţinere de la stat sub formă de privilegii.



Despre managementul Bisericii

Fraţilor, au popii o frază favorită: "Biserica nu înseamnă doar clerul, dar şi toţi mirenii, păcătoşi sau mai puţin". Fraţilor, voi chiar aveţi senzaţia că reprezentaţi Biserica Ortodoxă din Moldova în vreun fel? Că participaţi la administrarea acesteia? Când a luat această Mitropolie vreo decizie la vreo adunare în care să fie 2/3 mireni măcar şi 1/3 cler?

Când s-a iscat scandalul eparhiei de Ungheni şi Călăraşi pentru Episcopul Petru, pe care unghenean l-a întrebat conducerea Mitropoliei dacă este de acord? Nu i-a consultat nici măcar pe preoţii parohi din care cauză şi mulţi din ei au aderat la Mitropolia Basarabiei. Cine a venit să aplaneze conflictul? Aşa-i că doi clerici împuterniciţi de Patriarhia Rusă? Ruşii, subliniez, ruşii ne rezolvă nouă moldovenilor problemele!

Concluzia este una: iubesc enoriaşii şi chiar clericii inferiori din Mitropolia Moldovei, dar în ceea ce priveşte liderii de vârf, apoi aceştia sunt desemnaţi şi instalaţi în funcţie de ruşi, ce fel de credibilitate mai pot avea? La 21 de ani de când ne-am declarat independeţa faţă de Rusia, doar cea mai mare organizaţie religioasă ne mai ţine legaţi -- SPIRITUAL -- de această ţară. Ce ne împiedică să ne facem patriarhie moldovenească?

De ce Biserica rămâne în urma evoluţiilor geopolitice, doar canoanele sf. părinţi prevăd organizarea eparhiilor după unităţi teritorial-administrative? Da, am fost ocupaţi, dar de ce nu ne dezocupăm? De ce nu revenim din robia Babilonului, care pentru noi este Moscova? De ce nu reîncepem constucţia Templului, adică a spiritualităţii ortodoxe cu specific moldovenesc, care ne-a fost distrus de Nabuccodonossor, adică de ţarii moscali?


Democraţia ca leac pentru BOM

Fraţilor, democraţia este un lucru deosebit de prost, dar omenirea nu a inventat nimic mai bun (W. Churchill). Este oare gata Mitropolia Moldovei de democraţie?

Democraţia înseamnă alegeri libere şi secrete, libera circulaţie a ideilor şi de transparenţă în gestionarea bugetului comun. Iată şi răspunsul la întrebarea de mai sus. Eu nu-mi pot imagina că vom ajunge acel moment când mirenii vor putea participa la alegerea liderilor lor religioşii. În conformitate cu canoanele sf. părinţi bineînţeles. Şi-i păcat pentru că Crezul prevede că Biserica este "sobornicească", adică deciziile se iau în consiliu. Ia uitaţi-va cum îl aleg catolicii pe pontifex maximus. Cu un conclav de vreu 150-200 de cardinali. La noi, cine desemnează Mitropolitul. A, îl pun ruşii.

Ce să mai vorbim de libera circulaţie a ideilor. Eu nu-mi imaginez vreun prelat din cadrul BOM care să perceapă aceste texte ale mele ca o analiză gratis, în schimb ca o critică gratuită, da. Eu ştiu: nu-i niciun pic de dorinţă de reformă. "Moleşeala şi indiferenţa, lenea şi lipsa de vioiciune sunt doar unele dintre trăsăturile creştinului de azi. Cu regret, sunt mulţi care consideră că cineva de sus le va rezolva problemele, inclusiv şi pe cele duhovniceşti", mot-a-mot din pastorala Mitropolitului din 13 martie.

Nici nu mă mai bâlbâi despre transparenţă în acumularea şi cheltuirea fondurilor. Iată aceasta este Sfânta Sfintelor Mitropoliei Moldovei (nu neg că şi a altor biserici-surori).

Dacă revenim la biserica timpurie, ne amintim că Apostolii au ales democratic pe un alt Apostol în locul lui Iuda. Polemica dintre Pavel şi Petru a fost fixată chiar în Noul Testament, iar banii erau gestionaţi la vedere pentru ajutorarea văduvelor şi săracilor. De ce şi cât de mult ne-am îndepărtat spre ipocrizie de acea biserică?

Pastorala BOM împotriva ONU şi mass-media

13 Martie 2012 10:35

PASTORALA

Înalt Prea Sfinţitului VLADIMIR

din milostivirea lui Dumnezeu Mitropolit al Chişinăului şi al Întregii Moldove

Iubitului nostru cler, cinului monahal şi dreptcredincioşilor creştini

Iubiţi fraţi şi surori întru Hristos,

Evenimentele din ultima perioadă ne îndeamnă să vă adresăm un mesaj de chemare la apărarea credinţei strămoşeşti şi a Bisericii Ortodoxe.

Reprezentantul Organizației Națiunilor Unite Heiner Bielefeldt a prezentat, în luna martie a anului curent, un raport privind libertatea religiei în Republica Moldova. Autorul s-a arătat îngrijorat de „statutul privilegiat al Bisericii Ortodoxe din Moldova”, care după părerea acestuia, direct sau indirect ar leza drepturile reprezentanţilor altor culte. Astfel, el recomandă insistent Guvernului să ia o poziţie de lider „asigurând o legislaţie solidă împotriva discriminării”, cu toate consecinţele de rigoare: combaterea urii inter-religioase şi înlesnirea înregistrării altor culte conform standardelor internaţionale. Totodată s-a arătat nemulţumit de tergiversarea adoptării legii cu privire la combaterea discriminării.

Ne miră şi ne indignează aceste recomandări. Venite din afara ţării, ele poartă un caracter de dictat.

Considerăm că pretenţiile expuse de Heiner Bielefeldt întru aşa-zisa apărare a minorităţilor religioase şi sexuale urmăresc de fapt încălcarea drepturilor majorităţii cetăţenilor ortodocşi din Moldova.

Poporul nostru s-a manifestat pe parcursul istoriei ca fiind paşnic şi primitor. Şi aceasta datorită faptului că credinţa creştină l-a format şi l-a modelat chiar de la origini. Poate Bielefeldt are pretenţii şi la afirmaţia lui Mihai Eminescu „Biserica este maica poporului nostru”? Iar această afirmaţie a fost simţită adânc de marele geniu şi luată din realitatea vieţii. Şi dacă democraţia înseamnă respectarea voinţei poporului, de ce propunerile înaintate de Bielefeldt doresc cu orice preţ încălcarea ei?

În modificarea legislaţiei pentru înlesnirea pătrunderii lejere a diverselor culte în Republica Moldova întrevedem un atac direct la adresa Bisericii Ortodoxe din Moldova şi a poporului ei dreptcredincios, împotriva cetăţenilor acestei ţări.

De fapt, programul propus de reprezentantul ONU nu constă atât în apărarea drepturilor minorităţilor religioase sau sexuale, cât în slăbirea şi ruinarea credinţei ortodoxe, fiind o continuare subtilă a ateismului militant început în anii 40. Căci precum atunci se duceau lupte împotriva adevăratei credinţe, la fel se luptă şi acum. Atunci părinţii şi semenii noştri erau ridicaţi cu forţa şi duşi în Siberii sau împuşcaţi pe loc pentru credinţă, acum se lucrează subtil şi perfid prin adoptarea unor legi anticreştine. Metodele sunt diferite, scopul acelaşi: subminarea Ortodoxiei şi distrugerea moralei.

Biserica, fiind mireasa lui Hristos, este iubitoare de oameni. Ea nu urăşte pe nimeni, povăţuind oamenii pe calea mântuirii şi chemându-i la pocăinţă. Menirea ei a fost şi va rămâne să spună lucrurilor pe faţă şi să nu accepte răspândirea şi promovarea fărădelegii. Ea, ca o maică iubitoare, îşi apără copiii săi de bezna căderilor în păcat, amintindu-le necontenit cuvintele apostolului: „Nu ştiţi, oare, că nedrepţii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă amăgiţi: Nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiţii, nici furii, nici lacomii, nici beţivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu" (I Cor. 6, 9-10).

Biserica nu discriminează pe nimeni, ea fiind cea mai tolerantă instituţie. Biserica îl primeşte în sânul său pe fiecare om care vine cu gând curat de pocăinţă şi de întoarcere la Dumnezeu, fie el ucigaş, fie desfrânat, fie homosexual. Asta pentru că Biserica, întemeiată pe Evanghelia lui Hristos, prin tainele dumnezeieşti şi mijloacele pe care le posedă este spitalul sufletelor omeneşti. Istoria Bisericii înregistrează nenumărate cazuri de revenire la Dumnezeu, de transfigurare totală a omului păcătos în om cuvios şi drept, primul fiind, în istoria nouă, tâlharul de pe cruce.

Aşadar, insinuările şi imputările adresate Bisericii Ortodoxe sunt fără temei, agresive şi neadevărate.

Trebuie să se ştie, că glasul Bisericii nu va înceta nicicând să numească virtutea virtute, păcatul păcat, iar fărădelegea fărădelege. Or, anume aceasta este deranjant pentru cei ce militează de la cele mai înalte tribune pentru aşa-zisa egalitate în drepturi. Şi faptul că s-a ajuns aici nu este întâmplător. Vina o poartă nu doar reprezentanţi ai ONU sau ale altor structuri externe, ci întreaga noastră societate, inclusiv intelectualitatea, reprezentanţi ai culturii, care a pregătit terenul pentru astfel de vizitatori.

Rolul decisiv a fost jucat aici de mijloacele puternice ale presei, televiziunii şi internetului. Activiştii bine plătiţi ai acestor trâmbiţe ale apocalipsei au lucrat şi continuă să lucreze foarte iscusit împotriva propriilor fraţi şi surori, împotriva sufletelor omeneşti, împotriva a tot ce are mai preţios omul pe pământ – credinţa în Dumnezeu şi viaţa conform acesteia. Zi de zi, oră de oră ele ţes mreaja lepădării de Tatăl Ceresc şi a uitării scopului final al vieţii pământeşti a omului. Proiectele şi programele realizate de aceste instituţii nu sunt doar anticreştine, amorale, ci şi antinaţionale.

Ultimii douăzeci de ani au fost anii în care s-a lucrat intens la modelarea unui tip nou de om: om fără credinţă în Dumnezeu, fără repere morale, fără dragoste de patrie şi fără de valori adevărate. „Meritul” jurnaliştilor şi formatorilor de opinie este grandios în această lucrare malefică.

Ce vedem noi astăzi la televizor, ce citim în ziare, ce publicitate observăm pe străzile oraşelor şi satelor noastre? Ştiri proaste, cu omoruri oribile, cu îndemnuri la păcat, la viaţă în lux şi plăceri. Estetica urâtului, răului şi desfrâului invadează casele şi sufletele noastre.

Este semnificativ şi totodată firesc că din limbajul utilizat azi în mijloacele de informare în masă au dispărut cuvintele şi expresiile cu o încărcătură aparte, cum ar fi: credinţă, dragoste de Dumnezeu, dragoste de aproapele, patrie, suflet, pocăinţă, feciorie, castitate, milostenie, faptă bună, cuviinţă, modestie, smerenie, ispită ş.a. În schimb zilnic auzi la radio sau la televizor astfel de cuvinte ca succes, astrologie, omor, sex, trafic de fiinţe umane, modă, pedofilie, atac terorist, sinucidere, homosexualitate ş. a.

Care este ţelul agresării zilnice cu texte şi expresii lipsite de valoare, dacă nu reducerea telespectatorului, ascultătorului sau cititorului la condiţia individului, care în masă va forma o turmă îndobitocită, fără gânduri şi aspiraţii înalte, fără idealuri şi fără frică de Dumnezeu.

Mass-media, lipsită de valori perene, promovează ceea ce o caracterizează pe ea însăşi: iubirea de bogăţie şi de averi, distracţiile ieftene, păcatele şi viciile. Toate acestea, ambalate atrăgător, au menirea să distragă atenţia oamenilor de la adevăratele probleme, să-i menţină în drogul uitării şi al nepăsării. Adresându-ne către lucrătorii acestor instituţii, nu ne rămâne decât să exclamăm împreună cu prorocul Isaia: "Vai de cei ce zic răului bine şi binelui rău; care numesc lumina întuneric şi întunericul lumină" (Isaia 5, 20).

Totodată, nu vom greşi afirmând, că şi creştinii de rând îşi au partea lor de vină în tot ce se întâmplă la ora actuală în ţară, faptul că s-a ajuns ca oaspeţi nepoftiţi să-şi permită să vină şi să ne poruncească cum să trăim şi cum să ne auto-administrăm. Moleşeala şi indiferenţa, lenea şi lipsa de vioiciune sunt doar unele dintre trăsăturile creştinului de azi. Cu regret, sunt mulţi care consideră că cineva de sus le va rezolva problemele, inclusiv şi pe cele duhovniceşti. Că nu este nevoie să se implice în acte ce ţin de apărarea credinţei, în acte caritabile sau în acte de promovare a valorilor ortodoxiei. Deseori cerinţele credinţei sunt înfăptuite din inerţie, din obicei, fără implicare plenară. Adevăratul creştin însă este un ostaş al lui Hristos. El nu poate vieţui fără a se interesa cu tot sufletul de trăirea ortodoxă, de diversele pericole care o pasc, de moştenirea lăsată copiilor şi nepoţilor săi. El se roagă şi totodată luptă pentru mântuirea sa şi a semenilor săi.

Să nu uităm nici pentru o clipă, că pentru credinţa pe care am moştenit-o şi care ne duce în Împărăţia cerului s-a plătit scump, s-a plătit cu sângele şi jertfa strămoşilor noştri. Suntem oare noi demni de jertfa lor?

Fiecare la locul său de muncă şi de trai să fie creştin adevărat, nu să-şi pună mască de creştin, ci să-l doară inima pentru tot ce se întâmplă în casa lui, în ţara lui, cu semenul lui, şi astfel, cu ajutorul lui Dumnezeu, a Maicii Domnului şi a sfinţilor care s-au nevoit pe acest pământ binecuvântat, vom ţine piept invaziilor de tot soiul, inclusiv a veneticilor numiţi mai sus. Căci dacă Dumnezeu este cu noi, cine ne poate sta împotrivă? Nelucrând însă la ogoarele sufletelor noastre, să nu ne mirăm că şi noi, prin nepăsarea noastră, ne vom face părtaşi la răspândirea răului, la răspândirea ereziilor distrugătoare de suflete şi a fărădelegilor de tot felul, şi până la urmă la pregătirea terenului pentru venirea lui antihrist în lume.

De aceea vă îndemn la trezire, la rugăciune şi post, la studii şi lecturi ale Sfintei Scripturi şi ale sfinţilor părinţi, dar şi la acţiune: nu permiteţi ca drept-măritoarea credinţă să fie călcată în picioare.

Fiţi fierbinţi şi statornici în credinţa lui Hristos, opuneţi-vă răului şi el va fugi de voi!

Altă cale nu există.



Cu arhiereşti binecuvântări ,



MITROPOLITUL CHIȘINĂULUI ȘI AL ÎNTREGII MOLDOVE

Cine sunt occidentaliştii moldoveni?

Oleacă de mortar istoric

Luptei dintre Occident şi Orient i-au fost dedicate tomuri întregi, ticluite de învăţaţi cu barbă şi craniu pe birou. Ea a început încă acum 4 mii de ani între Egipt şi Mesopotamia, adică chiar la începuturile civilizaţiei, aceeaşi a avut loc între Sparta şi Troia, la fel s-a întâmplat cu Alexandru Macedon şi Darius III, Imperiul Roman versus Imperiul Part, lista e lungă.

Demonstraţia e una: întotdeauna occidentalii au repurtat victoria, deşi au mai pierdut bătălii. În epoca noastră, vârful de lance al occidentalilor îl constituie imperiul lui satana pentru perşi -- Statele Unite ale Americii. Şi iarăşi, deşi musulmanilor le mai reuşeşte să proiecteze avioane cu civili în zgârie-nori, victoria finală e de partea Occidentului. Voi mai remarca faptul că orientalii au pornit în luptă pentru a-şi apăra regele şi la îndemnul acestuia, altfel erau ucişi la sigur.

Mai nou, teroriştii musulmani de astăzi atacă occidentalii pentru că, chipurile, ar atenta la religia (Dumnezeul) lor. Ambele cauze însă pălesc în faţa motivului occidental: noi ne apărăm valorile noastre, modul nostru de a fi. Nu vreai să mănânci carne de porc pentru că îţi interzice religia, nu mânca, te voi respecta şi mai mult ca pe un om religios. Atunci însă când nu mâncaţi carne de porc, dar mutilaţi genitaliile fiicelor voastre, cu greu vă deosebesc de sălbatici.


Oleacă de teorie aplicată pe istoria Moldovei

Ce sunt moldovenii (românii) daci sau romani? Indo-europeni au fost şi primii şi ultimii. Mai recentele descoperiri lingvistice atestă relaţia de rudenie dintre limbile hitită şi sanscrită. (Hitita era vorbită acum 4-3 mii de ani pe teritoriul Turciei actuale, iar traca -- puţin mai la nord-vest). Strămoşii noştri dacii (tracii)au avut lucruri mai importante de realizat decât să ne lase monumente scrise nouă urmaşilor, dar nu cred că le-a fost greu să treacă la latină după ocuparea Daciei. Limbile sunt înrudite. E de remarcat însă că a predominat LATINA. Fie şi populară, din care s-au născut mai apoi româna şi aromâna.

Sunt mai multe legende despre apariţia statalităţii moldoveneşti, voi folosi ca ipoteză de lucru teoria potrivit căreia teritoriul Moldovei feudale era locuit de românofoni, dar a trebuit să vină Dragoş din vest pentru a da demara "consolidarea statalităţii".

Faptul că suntem ortodocşi e datorită circumstanţelor istorice: slăvitul nostru Alexandru cel Bun, vasal al Poloniei, s-a răzgândit în ultimul moment să nu treacă Moldova la catolicism. Acesta nu-i un text de istorie, aşa că puteţi verifica şi singuri. Reiterez: lupta dintre occidentali şi orientali se dă în această ţară încă de la descălecare.

După Ştefan cel Mare, numit de Papa de pe atunci "Atletul lui Hristos", adică omul nostru de pe prima linie a frontului dintre Răsărit şi Apus, urmează robia orientală (otomană) şi ocuparea Moldovei de Est tot de către un imperiu oriental (Rusia ţaristă).

Lupta însă nu încetează şi răbufneşte din nou la 1848 cu revoluţiile din Ţările Române, motivul deghizat al căruia a fost dorinţa de epancipare occidentală a elitei. Urmează două victorii mari: Mica Unire, Marea Unire şi un eşec: ocuparea Basarabiei de către Imperiul Răului în 1940. Iată de la acei Vasile Alecsandri, Alecu Russo şi Mihail Kogălniceanu, de la Junimea lui Maiorescu se trag moldovenii occidentalişti de astăzi.


Oleacă de teorie aplicată pe mahala moldovenească


Lupta nu a fost doar a boierilor, a elitei, cum ar veni. La nivelul mahalei din satul moldovenesc această luptă a persistat în permanenţă. Între gospodari şi beţivii satului. Când au venit sovieticii pe cine i-au deportat şi pe cine i-au făcut preşedinţi de kolhoz? Aşa-i că pe occidentalişti şi, respectivi, pe beţivii satului.

În ziua de azi occidentaliştii-gospodari moldoveni lucrează în Italia şi Rusia pentru a sclipui un ban, beţivii satului stau acasă şi beau alocaţiile pentru copii. Nu voi fi de acord că satul moldovenesc a degradat moral, decât parţial: numărul ne-gospodarilor s-a mărit. Vremile sunt crâncene.

Gospodarul ortodox moldovean seamănă par excellence cu fermierul protestant american: în casele ambilor e ordine, în familie -- bună creştere de copii, în societate -- respect, la alegeri -- pentru partidele de dreapta. Gospodarul moldovean, la fel ca fermierul neamţ, nu aşteaptă dotaţii de la stat, el îşi ia viaţa în propriile mâini, el este raţional, el nu se sparge în figuri, el doreşte să obţină sens prin caracteristica "e un om de treabă". El nu merge la proteste, dar la vot, dar în vremi de dictatură poate lua piatra în mâini pentru a da jos dictatorul.

Au contraire negospodarul moldovean este revoluţionar împotriva ordinii de drept, este invidios pe cei mai bogaţi, aşteaptă să-l facă statul fericit şi votează pentru populiştii de stângă. Oricum va fi prea beat ca să observe că discipolii lui Che Ghevarra l-au chemat la proteste pentru a obţine ei puterea pentru ei, nu pentru el. Liderul revoluţionar devine ca atare pentru că-şi doreşte puterea de stat pentru el, nu pentru tine, naivule manipulat.


Oleacă de teorie aplicată geopolitic

Lupta care se dă acum în R. Moldova nu este pentru tarife şi uzurpatori puterii de stat. Lupta este între occidentalişti şi orientalişti. Am mai scris şi-n alte texte, Uniunea Europeană e la Prut, la fel şi Nato, şi gravitaţia acestora ne pliază mondoviziunea. Fireşte, logic, următorul pas e ca valorile occidentale să ajungă la Nistru şi să bată în malul antIcului Tyras ţăruşii Cortului Occidental. Nimeni nu vrea război la el în ţară, dar nu pot să nu constat că la moment Moldova se află pe linia frontului acestui război milenar.

Duşmanii ne sunt puternici: de la ei cumpărăm gazul şi au armă atomică. Prietenii ne sunt puţini şi reci, pentru că, spre deosebire de georgieni -- mai la est de noi (sic!)--, moldovenii încă pretind că-s deştepţi prin clivaj psihologic în dorinţa de a suge de la două vaci. Ei cred că vacile îs mai proaste ca viţeii!

"Deşteaptă-te, române! Deşteaptă-te, moldovene!" în era tabletelor iPad sună dacă nu banal, atunci precis zeflemitor. Ce să facem e clar! Să fim gospodari. Ca antonim la tot ce este barbar, haotic, oriental, byzantin, jegos, bădăran, incult, manipulat, naiv. (Ho, că tocmai fiica aia mică mi-a luat dicţionarul de sinonime). Axioma este că victoria finală e de partea Occident(-aliştilor).

Cum şi-au umilit tatăl doi copii ruşi din Chişinău

Vă voi povesti un caz la care am asistat personal la sfârşitul săptămânii trecute. Vineri seara a trebuit să-mi aştept fiica după care am venit la grădiniţă. Până isprăveau cu repetiţia dansurilor, m-am tolănit într-un fotoliu şi am mijit ochii a aţipire, dar "ochiul închis înăuntru" deschide urechea dreaptă.

Un tânăr tată rusolingv veni şi el să-şi ia odraslele: un băieţel şi o fetiţă de vreo 2-4 ani din grupa creşă de la acceaşi instituţie preşcolară. În timp ce îi îmbrăca, fetiţa, mai mare, îi spune fratelui, în română, să nu vorbească tare că "vezi nenea doarme" -- semn de bună creştere.

DAR, ceea ce mai uimit a fost conversaţia cu tatăl lor, un bărbat de vreo 30 de ani. Ieşind din grupa în care se vorbeşte româna, puradeii continuau să discute în această limbă. Însă întrebările lor adresate tatălui erau lăsate fără răspuns. Lipsa de reacţie îi transforma imediat pe bebeluşi în traducători: reiterau aceeaşi întrebare în limba rusă!

Oare nu procedăm la fel şi noi, românii basarabeni, când ne confruntăm cu vorbitorii de doar "limbă omenească" (celoveceskii iazîk)? Acei copii au dat peste cap întreaga teorie despre prostia legendară a rusofonilor pe care nu-i duce capul să înveţe limba de stat. POOOT, dar nu vreau. NE FAC OPOZIŢIE.

Când am venit cu traiul, acum trei ani, într-un cartier chişinăuian despre care se crede că ar fi compact populat de rusolingvi, raportul de forţe pe palier era de 50 la 50. Între timp vecinii evrei au pledcat şi au vândut apartamentul unei familii de românofoni. Vecinul alolingv de de-asupra a plecat la "Sf. Lazăr", iar apartamentul a fost preluat contra euro de o tânără familie de moldoveni.

Scriam astă toamnă că moldovenii au colonialismul în sânge şi acum îşi colonizează capitala. Lucrurile merg, procesul se desfăşoară. Fireşte că dacă am fi în altă epocă poate mai puneam la cale şi nişte deportări -- cu noi doar aşa au procedat --, dar vom merge pe calea chineză: lentă, dar sigură şi ireversibilă. După ce Cenghis Han a cucerit China, nepotul său, împăratul Kubilai Han, nu se mai considera mongol. Asimilare culturală se numeşte fenomenul şi pun punctul cu întrebarea: la care nuntă ale minorităţilor din Moldova de astăzi nu se cântă şi nu se dansează "moldoveneşte"?!


Soarta minoritarilor agresivi

Culmea ironiei: la mitingurile lui Roşca vin rusofoni beţi! Ghenadie Brega a plasat pe facebook un video probator. Aceeaşi teapă de oameni îi face masovcă şi la protestele lui Voronin.

Deşi aceste manifestaţii se declară a fi împotriva guvernării, nici de la una din ele nu lipsesc lozinci dispreţuitoare la adresa românilor. Partidul Comuniştilor cu greu îşi deghizează românofobia şi, mutatis mutandis, urâtor a tot ce este românesc a devenit şi PPCD-ul, partidul unionst de odinioară.

Nici pe departe nu sunt proşti cei care urmează apelurilor la proteste: ei realizează că comuniştii şi pepecediştii îi mobilizează pentru o eventuală preluare a puterii în urma eventualelor alegeri. Puterea însă va reveni câtorva politicieni, nu cărnii de tun. Ceea ce îi propulsează însă pe protestatari -- alţii decât membrii PCRM şi PPCD -- în ger este ura faţă de români. ... A, da, cum de am uitat de bani...

Mobilizaţi astfel, comuniştilor le-a reuşit să deturneze câţiva unionişti români la Bălţi sâmbăta trecută. Prea inegale erau forţele: primii, mulţi, erau organizaţi de un partid, ceilalţi s-au adunat pe facebook. Că poliţiştii nu au asigurat desfăşurarea marşului, ce să zic, Roibu aşteaptă şi el alegerea preşedintelui. Mă gândesc însă la cele câteva partide, formaţiuni, consilii, forumuri pro-româneşti. Pe când preconizaţi tranziţia de la vorbe la fapte?

Ruşii de treabă originari din Moldova de mult s-au mutat în patria lor, care are un venit mediu per capita cu mult mai mare decât e cel din Moldova. Aici au rămas pensionarii şi rataţii. Pe primirii îi rezolvă vidma lui Ivan Turbincă, pe ultimii -- rachiul lui Roşca.

Wikileaks: Putin şi Merkel au împărţit Republica Moldova