NUMERI 31 (19-24)

19. Şi să şedeţi afară din tabără şapte zile; toţi cei ce aţi ucis om şi v-aţi atins de om ucis să vă curăţiţi în ziua a treia şi în ziua a şaptea, şi voi şi robii voştri.
20. Toate hainele, toate lucrurile de piele, tot ce este făcut din păr de capră şi toate vasele de lemn să le curăţiţi".
21. Apoi a zis preotul Eleazar oştenilor care fuseseră la război: "Hotărârea legii, pe care a dat-o Domnul lui Moise, este aceasta:
22. Aurul, argintul, arama, fierul, plumbul, cositorul
23. Şi tot ce trece prin foc, să le treceţi prin foc, ca să se cureţe; afară de aceasta şi cu apă de curăţire să le curăţiţi; iar toate cele ce nu se pot trece prin foc, să le treceţi prin apă.
24. Hainele voastre să le spălaţi în ziua a şaptea şi să vă curăţiţi, iar după aceea veţi intra în tabără".

Cu religia păcii împotriva agresivităţii fundamentaliste

Motto:

Fericiţi făcătorii de pace,
că ei se vor numi fiii lui Dumnezeu.

Mt 5:9 (din Predica de pe munte -- Fericirile)


Moldova, ai fundamentalişti religioşi

La 20 de ani după ce valorile occidentale au început să-şi facă loc în Moldova, au apărut şi fundamentaliştii religioşi. De regulă, din aceştia se întâlnesc mai puţini în ţările educate sau civilizate şi mai mulţi în ţările mai aproape de valorile barbare. Dacă în antichitate o valoare barbară era lipsa de prejudecată în intenţia (şi realizarea acesteia) de a prelua prin forţă averea (rudele) cetăţeanului, de a distruge cetatea generatoare de civilizaţie, o caracteristică a barbarilor moderni este fundamentamentalismul, bigoteria religioasă. Mai mult, folosindu-se de dreptul la împărtăşirea, exprimarea opiniei personale, bigoţii ajung la cealaltă extremă: ei doresc să-şi impună propriile păreri altora, mai mult: ei lupta împotriva faptului ca exprimarea opiniei să devină un drept pentru fiecare. Mai mult: ei consideră, fără preget, că deţin adevărul în ultimă instanţă.

Vremurile noi, post-sovietice, ne arată că avem atât persoane cu orientări sexuale neordinare, cât şi fundamentalişti religioşi. Gay-ii au existat dintotdeauna, păcatele rămân aceleaşi până la sfârşitul apocaliptic al lumii. Întrebarea care apare este dacă un cleric are dreptul să-şi impună opinia sa despre păcat unei persoane care nu-i este măcar enoriaş, ci este, mai degrabă, ateu. Sf. Ap. Pavel ne scrie că sodomiţii nu vor moşteni Împărăţia Cerului. Apostolul se adresa unei societăţi în care homosexualitatea nu era considerată tocmai o deviere serioasă şi recomandarea sa este făcută noilor aderenţi la creştinism, eparhiei proprii cum ar veni. Pavel se îngrijea de propriii coreligionari, talibanii moldoveni vor să bage în Rai o întreagă societatea, o întreagă ţără şi încă cu de-a sila. Bunul simţ ne spune că-i imposibil. Au mai vrut unii să construiască un turn, după Noe, şi nu prea au avut succes.

Fie în ortodoxie, fie în islam, talibanul este acelaşi: el foloseşte Cărţile Sfinte, sau citate din acestea, pentru a-şi susţine ideatic agresiunea. Psihologic este cu mult mai dificil să începi jihad-ul sau cruciada împotriva patimilor proprii -- aşa cum recomandau încă primii teologi din pustiul egiptean -- să dai vina pentru nereuşitele tale pe aproapele tău este o cale mult mai uşoară. Poţi merge până-ntracolo încât psihicul să-ţi spună că înlăturarea sau uciderea duşmanului te va face fericit. Paradoxul bigoţilor este că ei lasă lupta cu propriile păcate pentru a eradica păcatele celorlalţi. Iisus nu putea să nu fie la curent cu această slăbiciune umană de aceea a şi dat pildele despre bârna din ochiul propriu şi despre lovirea cu piatra a desfrânatei şi "nu judeca, şi nu vei fi judecat". Iar sfinţii părinţi de la începutul primului mileniu după Hristos au zis că aţi face griji de păcatele altuia este ca şi cum ţi-ai lăsa propriul mort şi ai pleca să-i plângi mortul vecinului.

Cum de reuşeşte episcopul din Bălţi să adune 200 de semnături ale preoţilor din nordul ţării? E simplu: acei clerici fac parte din eparhia preasfinţiei sale. Apelul lui Marchel este simplu: vii şi semnezi sau eşti promotor al sodomiţilor. Şi vor-nu vor, bieţii prelaţi îşi urmează stăpânul, că nu pot să fie "promotori".

De ce adună oaste Marchel? E simplu: mitropoliţii în filiala din Moldova a Patriarhiei ruse sunt desemnaţi de această Patriarhie şi nu putem exclude că Marchel ar dori să meargă cu jalbă în băţ la Preafericitul Kirill cu întrebarea: vezi cine este cel mai ardent promotor al anti-sodomiei în Moldova? Concurenţa subalternilor pentru predispunerea şefului se observă cel mai bine la copii, care fac tot posibilul să acapareze atenţia părinţilor în detrimentul fratelui sau surorii.

Să nu uităm că clericii din filiala moldovenească au organiuzat în mai 2010 o adunare în favoarea introducerii religiei în şcoală. Deci, episcopului Marchel îi trebuie o temă, o idee de luptă. Dorinţa de putere face şi din cel mai umil epscop un comandant de oşti.


Să întoarecem şi celălalt obraz talibanilor

Spre deosebire de religia mozaică care conţine legea talionului: ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte, uciderea cu pietre şi arderea pe rug a păcătoşilor, agresiunea în creştinism este o deviere, deci o erezie. Cu ce s-au soldat cruciadele şi arderea pe rug a ereticilor şi vrăjitoarelor? Cu discreditarea Bisericii Catolice. Cu ce s-a soldat agresiunea iconoclaştilor bizantini? Cu dispariţia imperiului ortodox. Agresiunea în creştinim nu este o opţiune.

Avem o lege, a discriminării, care, surprinzător, a devenit ţintă de atac asupra autorităţilor din partea "creştinilor ortodocşi". Adoptarea acesteia trebuie făcută repede şi fără prea multă gălăgie. Fundamentaliştii vor ţipa, se vor ruga, poate îşi vor da foc -- depinde de devierile psihice ale fiecăruia --, dar Parlamentul trebuie să bifeze rapid acest articol din agenda integrării europene. Bigoţii se vor linişti până la urmă. Nu ameninţau Voronin şi Roşca -- mai dornici de putere politică decât Marchel -- că vor sta până la "victoria finală" în Piaţă? Nici două luni nu au ţinut.

Cum să abordeze tema ortodocşii moderaţi? Prin evitarea temelor din agenda bigoţilor. La concret: la întrebarea talibanului: de partea cui eşti, moderatul ar fi bine să răspundă că se ruşinează să discute despre aşa spurcăciuni şi chiar să le pronunţe. "Pe mine sodomia nu mă preocupă deloc, nu aşa de mult ca pe voi". Ce ziceţi de aşa un răspuns? Sau "Nu mă gândesc la homosexuali atât de mult ca voi". Sau "Când ştiu de cât timp am nevoie pentru propria-mi mântuire, pentru minorităţi sexuale nu-mi mai rămâne nici timp, nici efort".

Şi dacă fundamentalistul tot nu te lasă în pace, propunei să faci pace cu el, deoarece Iisus ne-a promis fericirea celor care fac pace.

Ergo, un cleric ortodox care cheamă la agresiune, la protest, la răscoală sau tulburări sociale se descalifică din start. UN ASTFEL DE CLERIC NU MAI ESTE CREDIBIL. Şi ce face Biserica fără CREDIBILITATE care este un cuvânt înrudit cu CREDINŢĂ?