Nişte apodictice, ca aperitiv: Moldova este atât de avansată în domeniul cercetării academice încât a întrecut cu mult Statele Unite unde nu există o academie.
Lumea a intrat de cel puţin două decenii deja în Era Post-Industrială, care este sinonimică cu Era Post-Modernă, Era Informaţiei, Era Cunoştinţelor, Era Tehnologiilor Informaţionale (IT).
Angajaţii din domeniul IT şi telecomunicaţilor deja de un an au în Moldova salarii medii de 10 000 de lei - deţin întâietatea - şi au detronat în acest sens angajaţii din sfera financiară, care s-au aflat pe primul loc la acest capitol cel puţin 15 ani.
Bogaţia naturală a Moldovei este solul (fertil ca în Mesopotamia) care ne permite să creştem aşa pătlăgele încât cel mai bicisnic fruct sau legumă de la noi este mai gustoasă şi chiar are gust, în comparaţie cu cele mai frumoase la văz analoage de-ale lor din Statele Unite, unde, dacă nu te uiţi nu ştii ce bagi în gură - gogoşar sau ridiche - pentru că toate au acelaşi gust, adică nu au niciun fel de gust.
Nu avem energie care să provină din zăcăminte fosile.
Şi de aici putem contura trei ramuri principale ale economiei naţionale pe care urmează să le dezvoltăm în acest secol: agricultura şi industria alimentară, sectorul IT şi sectorul energetic.
Respectiv şi domeniile cheie în cercetare trebuie să fie acestea şi este suficient ca statul să finanţeze activitatea a trei institute de cercetare, nu a unei ditamai academii, cu preşedintele acesteia ca membru din oficiu al guvernului. Precizez: nimic personal împotriva academicienilor per se. RESTUL POATE FI TRANSFERAT ÎN UNIVERSITĂŢI.
La moment, aş percepe Academia de Ştiinţe asta a noastră ca un lux inutil, ca un mărgăritar în râtul porcului, ca o maimuţăreală-fandoseală de-asta de-a noastră moldovenească, aidoma unei firme falimentare, care nu-i aduce venit proprietarului, dar îi gâdilă vanitatea. Aidoma unui titlu de doctor unui imbecil care face trei greşeli în cuvântul "mama". Nu încercaţi să mă convingeţi că nu, că eu doar tot în această ţară trăiesc de-o bucată de vreme. Eu mai ştiu - şi voi ştiţi - că există zeci, dacă nu sute de "cercetători" moldoveni care vin dimineaţa la institut, răsfoiesc reviste, privesc pe geam şi numără zilele până la salariu.
Eu înţeleg paradigma moştenită de la sovietici: universităţile pregătesc cadre prin transfer de cunoştinţe de la profesor la discipol, institutele academiei se ocupă de cercetare. În Era IT în care trăim nu mai este un deficit de cunoştinţe (informaţie), profesorii univesitari nu mai sunt vistierii unice de comori epistemologice: Internetul a făcut ca informaţia să devină un bun accesibil tuturor. Ceea ce ne trebuie este cercetare, adică utilizarea informaţiei existente pentru a genera cunoştinţe noi, adaptabile la necesităţile de moment ale societăţii.
Şi atunci: de ce să finanţeze statul nostru sărac un cercetător de importanţă secundară dintr-un institut, să zicem, pentru colectare de date empirice sau observaţii, dacă acelaşi lucru pot să-l facă studenţii şi masteranzii pentru note? Şi mai este ceva ARHI-important: ceea ce au tinerii şi nu au cercetătorii trecuţi de 30 de ani este entuziasmul şi energia pentru descoperirea lucrurilor noi. Da, da, renumita curiozitate graţie căreia - ne spun anticii - omul începe să se ocupe cu filosofia. Cu cercetarea ştiinţifică, în cazul nostru.
Şi apoi, de ce să-ţi estompezi plăcerea de a avea ucenici, dacă tot te dai de mare guru?
Da, ştiu, eventuala încercare a politicului de a face ordine în domeniul cercetării se va lovi de rezistenţa "savanţilor" care îşi vor fi găsit un locşor călduţ unde nu faci nemica şi sugi banul contribuabilului. Ştiu, cam greu îi va fi unui "om de stat să distrugă ştiinţa". Revoluţiile se dau mai greu în acest tip de sisteme.
Dar nu exclud totuşi că puterea politică ar putea fi preluată de vreun calif bălţat, care - pe cal în faţa clădirii de lângă Hotelul Chişinău - va declara că "tot ce este în această bibliotecă fie este în Koran şi, deci, este inutil, fie nu este în Koran şi, deci, este dăunător".
Să vedeţi atunci cum o să se împrăştie la fuga "savanţii moldoveni", picându-le din traistă voltmetrele, vibratoarele şi amperimetrele.
