Nevestele oamenilor de rând (...)
sunt în cea mai mare parte desfrânate.
Unele beau acasă mult vin...
sunt în cea mai mare parte desfrânate.
Unele beau acasă mult vin...
Dimitrie Cantemir,
"Descriptio Moldaviae"
Oliver Goldsmith |
Problema e că nu orice tătar îşi permitea să compere aceste ciuperci, ci doar nobilimea, elita, cum ar veni. Iar "oamenii de rând", pentru a se bucura şi ei de plăcutele fantasmagorii, plasau vase de lemn pentru a colecta urina narcotizată, când femeile şi bărbaţii "aristocraţi" ieşeau afară să se uşureze. Acea vlagă nu ceda cu nimic în calitate fierbăturii de ciuperci iniţiale, pretinde Goldsmith.
... Noi vom afla mai târziu care a fost motivul divorţului de vedeta TV, aşa cum am aflat despre motivele divorţului altui mare om din elita politică chişinăuiană. Eu nu mă grăbesc, deoarece Iisus a spus că totul va ieşi la iveală.
Ceea ce vreau să spun este că: dacă elita acestei ţări demonstrează un astfel de comportament, ce putem zice de prostime, care, după cum am văzut la Goldsmith, este gata să bea urină? Adică, să facă scârboşenii şi mai mari.
Nişte ipocriţi, membrii acestei societăţi moldave. Se jură în biserică ca vor fi împreună toată viaţa, peste cinci luni se răzgândesc. Alţii peste 20 de ani se răzgândesc. Şi exact fix aşa se comportă şi Divinitatea cu ei: nu-i lasă să moară de foame, dar îi ţine la limită în sărăcie şi ignoranţă: poate se vor trezi.
Occidentul (de la Grecia antică la protestanţii din SUA), musulmanii, chinezii şi indienii rămân civilizaţiile puternice ale acestei lumi. Ce au făcut ei diferit de ortodocşi? Şi-au luat în serios filosofii, teologii şi moraliştii. Morala occidentală este de neconceput fără preceptele creştine pentru că se bazează pe acestea.
Noi moldovenii suntem nişte superficiali. Nu, că fiecare în parte este foarte curat şi sfânt şi moral, numai că iată că la nivel general, societal, cam dăm chix. Când nu ne vede nimeni, îl anulăm pe Dumnezeu, deşi în sondaje plasăm Biserica drept cea mai credibilă instituţie.
Fără etică e imposibilă încrederea reciprocă între membrii societăţii, iar fără încredere reciprocă este imposibilă prosperarea economică a societăţii.
Lanţul vicios totuşi poate fi rupt! Dacă fiecare în parte îşi va propune să devină mai bun şi-şi va dezvolta un instrument de depistare a ipocriţilor. De exemplu, omul care nu se teme de pedeapsa divină, nu se va teme nici să încalce jurământul, obligaţia, înţelegerea, acordul, contractul. Iată de ce are sens cunoaşterea atitudinii faţă de Divinitate a aproapelui. Ca să ştiu cum să te tratez. Până acum acest detector a funcţionat perfect.
Citeşte şi: Ce a dorit de fapt femeia lui Lot?
Cum să trăieşti printre savoci