Să-ţi uiţi scopul este
cel mai des întâlnită formă de prostie.
(F. Nietzsche)
Nu, nu mai este nevoie de 100 de zile pentru a afla ce vrea noul preşedinte moldovean: o lună a fost de-ajuns.
Ştii cazul cela când un băiat îi promite marea şi sarea unei fetei doar să se mărite cu el şi după nuntă se dovedeşte că nu are bani, că este un impostor?
Deci, cum vrea să-şi realizeze mandatul de preşedinte Igor Dodon? Prin referendumuri? Deja la această etapă eu am numărat că lui îi trebuie trei referendumuri pentru fericire. La preţul de 100 de milioane de lei bucata.
Nu-i ajung împuterniciri? Dar, el ce nu ştia care sunt competenţele intrinseci funcţiei de preşedinte? Cine, dracu', l-a pus să facă promisiuni irealizabile?!
În virtutea atribuţiilor sale, funcţia de preşedinte în R. Moldova este asemănătoare cu funcţia de notar. Preşedintele este cel mai mare notar, el certifică tot de ce se atinge. Inclusiv regimul nerecunoscut de la Tiraspol.
Şi de unde pe capul moldovenilor această bucurie? În imagine apar două figuri din PASDĂ -- unul care a iniţiat referendum pentru alegerea directă a preşedintelui şi altă minunăţie care a scuipat într-un segment de alegători pro-europeni, s-a supraestimat cum ar veni.
Cu ce realizare se laudă notarul? Că a deschis drumul pentru 50 de mii de moldoveni să plece la muncă în Rusia? A, am crezut că a convins companii ruseşti să creeze 5 mii de locuri de muncă în Moldova.
E clar cu ce ne vom ocupa până la parlamentare: notarul Dodon va face declaraţii populiste şi va pune guvernării beţe în roate prin neacceptarea miniştrilor sau ambasadorilor. Mai mult decât aceasta el nu poate. Iar guvernării nu-i va rămâne decât să-i facă impeachment pentru sfidarea Constituţiei: liberalii deja au început procedura.
