 |
| (R) LA Times |
- Susţinere din partea Kremlinului;
- Respingerea din partea elitelor artistică şi intelectuală;
- Discursul populist şi demagog.
Ceea ce nu are însă Dodon, dar are Trump, este o ţară cu regim de guvernare prezidenţial, adică împuterniciri.
Americanii şi acum mai sunt năuciţi de ce preşedinte şi-au ales, iar cei care au ieşit din duşul rece au şi trecut la treaba de demontare. Cam se poate hazarda ipoteza că un preşedinte ca Trump va spori numărul oponenţilor democraţi în Congress şi asta va ajuta enorm la un eventual impeachment.
Indiferent de coloratură, orice Guvern ştie că sarcina sa primordială este să aducă bunăstare. Pentru a avea ce pune pe masă la viitoarele alegeri parlamentare şi a cere un nou mandat.
Bunăstarea se realizează prin locuri de muncă, care se creează prin mediu economic-judiciar-financiar-investiţional prietenos companiilor.
Actuala guvernare este la curent cu acest truism şi-şi canalizează eforturile pentru a apropia cât mai mult de realitate acest deziderat. Unii spun că îi reuşeşte chiar: vezi deblocarea relaţiilor cu FMI, după care urmează celelaltze dezlegări la injecţii financiare de la partenerii de dezvoltare. Nu există indicatori care să avertizeze că lucrurile se desfăşoară în direcţia greşită în R. Moldova în ultimul an: există creştere economică. Poate viteza de creştere nu este cea dorită de societate, dar orice şofer ştie că te porneşti cu a-ntâia.
În orice caz este clar că democraţii, dacă vor fi lăsaţi să îşi realizeze agenda, vor avea ce pune pe masă în campania parlamentarelor din 2018.
Or, tocmai aicea e şi conflictul cu actualul preşedinte Dodon, care -- e şi firesc -- nu poate privi cu ochi buni realizarea dezvoltării şi modernizării de alt partid decât al său. De aceea e foarte plauzibil, iar până la 1 aprilie când se împlinesc o sută de zile de preşedinţie va fi şi mai limpede, că Dodon îşi va ieşi din piele pentru a pune beţe în roate actualei guvernări în pornirea ultimei de a spori bunăstarea poporului.
Deci, iată cum Dodon va lupta împotriva propriului popor. Populismul şi tulburarea socială le văd ca primele procedee la care va apela.
Această ţară a trecut prin alegeri în 2014, 2015 şi 2016, poate îi lăsăm un an-doi să-şi mai tragă sufletul?!
PS1: Dodon ar face bine să nu se laude că l-au votat 835 de mii de alegători, pentru că mulţi au votat pentru el ca rău mai mic în comparaţie cu feminitatea bezmetică a contracandidatului său din turul 2. Mulţi după ce au votat au vomitat.
PS2: Un vicepreşedinte de partid oligarhic anti-oligarhic publică zilele aceste o postare enorm de plicticoasă pe Facebook, din care esenţială mi se pare opinia sa că trebuie să-şi conjuge eforturile cele trei partide "anti-oligarhice": PAS, DA şi, atenţie, "Partidul Nostru". Mă, ăştia din PASDĂ, de la voi aduce a kaghebism şi mafie rusească ca de la hoit!
Şi nu mai criticaţi atâta acţiunile lui Dodon că vi se dezgoleşte ipocrizia: e plin internetul de fotografii când vă era tovarăş de proteste. Există o singură forţă să-i dea peste bot dacă va voi să rupă lanţugul şi aceea nu-i PASDĂ.
