De un an şi trei luni, de când Preasfinţitul Episcop Dorimedont a trecut la Domnul, am încercat de nenumărate ori să ne întâlnim cu ÎPS Vladimir, dar de fiecare dată ni se spunea fie că el e foarte ocupat, fie că nu e în ţară. În cele din urmă, acum o săptămână, Mitropolitul ne-a primit, anunţându-ne că e gata să ne răspundă la orice întrebare. În interviul de mai jos am încercat să abordăm problemele cele mai arzătoare, care aşteptau un răspuns anume de la Mitropolitul Moldovei. Dacă la unele întrebări am primit răspunsuri imprevizibile, pe altele Înalt Preasfinţitul pur şi simplu le-a ocolit, fugind de un răspuns clar. Am descoperit însă alte lucruri interesante: că Mitropolitul nu e chiar atât de pro-rus precum se vehiculează, că îl admiră pe preşedintele Voronin şi propune o soluţie extrem de simplă pentru soluţionarea conflictului dintre cele două mitropolii din RM. Or, concluziile le poate trage fiecare cititor în parte, după cum doreşte.
Pavel Păduraru
- Înalt Preasfinţite, consideraţi că situaţia din biserica RM e una normală?
- La prima vedere, totul e bine: avem preoţi, parohii, mănăstiri şi şcoli duhovniceşti. Dar în interior apar conflicte din cauză că avem două mitropolii ortodoxe: una subordonată canonic Patriarhiei Ruse (PRu), iar cealaltă - Patriarhiei Române (PR). Pornind de la ideea că în societatea noastră e democraţie, aceasta, cu părere de rău, a pătruns şi în Biserică. Deseori creştinii nu-şi dau seama că se roagă aceluiaşi Dumnezeu şi amestecă biserica cu politica, crezând că, la sfârşitul vieţii, vor fi mântuiţi în funcţie de mitropolia din care fac parte. De aici apar neplăcerile, deşi, dacă Mitropolia Basarabiei (MB) ar fi recunoscută de toate bisericile, inclusiv de cea rusă, conflictele s-ar aplana. Biserica rusă nu recunoaşte MB, fiindcă ÎPS Petru - fost episcop de Bălţi în cadrul Mitropoliei Moldovei (MM) - nu are gramotă de eliberare de la PRu, lucru cerut de legile bisericeşti.
- Cum ar putea Mitropolitul Petru să facă rost de asemenea УgramotăФ?
- Fiind hirotonit episcop de Patriarhul rus şi dorind să treacă la Patriarhia Română, el trebuia să ceară gramotă de eliberare. Dar el n-a răspuns, de trei ori, invitaţiilor oficiale la Sinodul BRu şi, la 5 octombrie 1992, a fost oprit de a oficia cele sfinte. Peste două luni, a fost reactivată MB şi PS Petru a fost numit în fruntea acesteia. Aşa a început conflictul care, din păcate, durează până azi. Acum s-a format câte o comisie din partea celor două patriarhii, care s-au întâlnit în Bulgaria, dar n-au ajuns la un numitor comun. Noi credem că aceste comisii trebuie să se întâlnească în RM, pe câmpul de luptă - mai bine o dată să vezi decât de o sută de ori să auzi.
- În mod concret, cum poate fi unificată Biserica noastră?
- Numai prin dialog. E şi o chestiune politică, probabil, folosită mai ales înainte de alegeri, când mitropoliile îşi împart simpatia faţă de diverse partide. Eu aş zice să renunţăm la politică şi să ne împăcăm.
- Ce credeţi despre unificarea prin autocefalie?
- Pentru a fi autocefală, o biserică trebuie să aibă mai multe mitropolii, episcopii, şcoli şi să fie recunoscută nu numai de patriarhia care o binecuvântează, ci de toate bisericile autocefale-surori din lume, în special, cea a Constantinopolului. Avem exemplul autocefaliei Bisericii Americane, acceptată în 1970 de ruşi, dar nerecunoscută de Constantinopol. În plus, nu cred că, odată cu autocefalia, vor dispărea interesele Rusiei şi ale României pe acest pământ. De-a fi aşa, ambele patriarhii ar opta pentru autocefalie. Repet: cel mai bine ar fi ca Mitropolitul Basarabiei să facă o adresare către Patriarhul Alexii, să primească gramotă de eliberare şi să treacă oficial acolo unde se află - în Patriarhia Română. Atunci voi avea şi eu dreptul să slujesc cu el - ca şi cu alţi ierarhi români - şi toate tainele oficiate de MB vor fi recunoscute. PF Alexii nu are motive să-i refuze cererea.
- Aşadar, soluţionarea conflictului constă într-o УgramotăФ?
- Mitropolitul Petru e la un pas de la trecerea canonică în Patriarhia Română, dar el nu vrea să facă acest pas. Şi astfel se amăgeşte întreaga societate - se crede că MB e cu neamul, cu România, dar, totodată, ea nu are dreptul de a săvârşi cele sfinte. Vinovat nu e doar ÎPS Petru, dar şi PR, care l-a recunoscut ca arhiereu, făcându-l să nu-şi simtă păcatul. Dacă aşa vor continua lucrurile, se va pierde canonicitatea şi legea bisericească şi ne vom transforma în partid politic sau în biserică democrată.
- Este democraţia un lucru diabolic, dacă regretaţi că ea a pătruns în Biserică?
- Biserica nu e democraţie, ci teocraţie. Legile Domnului sunt mai presus de cele lumeşti. Dar noi deseori confundăm legile şi credem că, fiind liberi în stat, ni se permite acest lucru şi în biserică. Dacă, în 2000 de ani, Biserica ar fi avut această libertate, din ea n-ar fi rămas nimic. Biserica există doar graţie canoanelor sale.
- Dacă ÎPS Petru ar obţine УgramotaФ, care ar fi poziţia Dvs. faţă de intenţia BOR de a deschide cele trei eparhii în RM?
- Toate episcopiile MM se află astăzi în componenţa PRu şi întrebările ce apar aici trebuie coordonate cu Patriarhul Alexii. Dacă va exista o bună înţelegere, Slavă Domnului. Dar cred că nu-i dorinţa de a avea biserica neamului, căci Biserica este a lui Hristos pentru toate popoarele: avem şi români moldoveni, şi găgăuzi, şi bulgari, şi ruşi, şi ucraineni. Cel mai bine e să începem de jos: ÎPS Petru să-şi ceară gramotă, să treacă în PR, care apoi să se înţeleagă cu cea rusă dacă pot sau nu să mai deschidă eparhii. Şi nu din motive politice, ci pentru că palma asta de pământ a trecut ba în imperiul rus, ba în România, iar acum se află canonic sub ruşi.
- Îndemnând biserica să nu se implice în politică, vreţi să spuneţi că MM nu e politizată?
- Toţi suntem muritori şi, cetăţeni fiind, avem dreptul la vot şi liberă exprimare. În calitate de clerici, însă, nu ni se permite să ne expunem părerile în haine preoţeşti şi de pe amvonul bisericesc, fiindcă biserica e în afara politicii. Dacă un preot sau un arhiereu susţine un partid politic, el nu mai e Biserică, aceasta îndemnându-ne să nu fim contra fratelui, nici contra vrăjmaşului nostru. Susţinând un partid, un preot automat este contra fratelui său din alt partid. De aceea, atât Biserica Rusă, cât şi cea Română interzic implicarea preoţilor în politică. Eu cu preşedintele am vorbit pe tema asta şi el a zis: ДVladâca, Biserica nu trebuie să se implice în alegeriФЕ
- Totuşi, tăceţi atunci când Voronin îndeamnă preoţii să susţină comuniştiiЕ
- Preşedintele nu ne îndeamnă să susţinem comuniştii, ci ideile sale, care sunt îndreptate spre binele ţării şi al cetăţenilor. Trebuie să susţinem ideea, dar nu cea comunistă. Chiar dacă preşedintele nu ar fi comunist, ci baptist, adventist sau din altă confesiune, noi trebuie să conlucrăm cu el, fiindcă el e şeful statului. Eu, de pildă, spun că Voronin face mult bine pentru biserica ortodoxă, dar asta nu înseamnă că susţin comuniştii. Noi nu facem parte din PCRM şi nu spunem oamenilor să-l susţină, căci este un partid antidumnezeiesc.
- Cei care-l ascultă, bunăoară, pe Episcopul Marchel de Bălţi - un mare admirator al lui Voronin - înţeleg că el lucrează pentru PCRM.
- El nu pe Voronin îl laudă, ci faptele sale creştineşti. Precum explicarea tainei Sfintei Treimi e foarte dificilă, pentru Vladâca Marchel e greu să divizeze: ДVoronin-comunistФ de ДVoronin-creştinФ şi de ДVoronin-cetăţeanФ.
- Aţi tăcut şi atunci când Voronin a declarat preoţilor că Iisus a fost primul comunist. Sunteţi de aceeaşi părere?
- Probabil, preşedintele n-a vrut să spună că Hristos a fost primul comunist, dar că n-a avut nimic, a fost sărac, a slujit celor care-l înconjurau. Nu actualii, dar poate foştii comunişti au avut şi ei cândva ideea că nu trebuie să aibă nimic personalЕ
- Ca înaltă faţă bisericească, dar şi ca om, vă contraziceţi, admirând un preşedinte pentru care Dumnezeu şi Lenin sunt de aceeaşi teapă.
- Lenin a adus mari neplăceri bisericii, a fost ateu şi a omorât creştini. Dar eu văd sinceritatea preşedintelui faţă de biserică. Despre credinţa lui vorbesc faptele. Ce are el în suflet, eu nu ştiu şi nu pot să-l judec. Am vorbit cu el să-şi schimbe denumirea partidului, dar se vede că e imposibil.
- Cum explicaţi dispreţul pe care-l manifestă Voronin faţă de români?
- Asta îl priveşte personal pe dl preşedinte, la fel cum pe fiecare dintre noi ne priveşte cât suntem de loiali faţă de români sau ruşi.
- Dvs. sunteţi loial faţă de români sau ruşi?
- Am două vere la Bucureşti, un verişor - la Detroit, alte vere - în Ucraina şi altele - în Sahalin. Nu sunt contra românilor - sunt pentru biserica ortodoxă universală şi contra încălcării legii bisericeşti. Români şi ruşi, fiind ortodocşi, suntem împreună tulpina copacului sădit de Hristos, iar adevărul este unul - Dumnezeu.
- Sunteţi de acord cu Voronin şi în privinţa limbii moldoveneşti?
- Vorbiţi numai despre Voronin şi îmi daţi prea multe întrebări politice. Întrebarea e pentru savanţi, care îşi vor spune cuvântul, parlamentarii vor vota şi noi vom accepta decizia lor. Din câte ştiu, noi vorbim şi moldoveneşte, şi româneşte - totul împreună. Eu, de pildă, am învăţat în şcoală, opt ani, limba moldovenească. În clasele a noua şi a zecea am studiat ucraineana.
- Dar româna unde aţi învăţat-o?
- Atunci nici nu era româna. O vorbesc, într-adevăr, dar eu ştiu cum? Întrebaţi-i pe parlamentari şi lasă ei să vă răspundă (râde).
- În statutul BM şi pe site-ul MM este indicată limba română. O veţi schimba?
- (Râde) Nu, română o să rămână! Sau am să las pe site numai steguleţele şi fiecare îşi va alege steguleţul care-i place. Cred că viitorul parlament va decide, în sfârşit, ce limbă vorbim, deşi eu vorbesc limba în care m-am născut şi numiţi-o cum vreţi.
- Există pe lângă Mitropolie vreo comisie de canonizare, care să studieze vieţile celor care s-au sacrificat pentru credinţă, ca să fie aleşi sfinţi?
- În prezent nu avem nici comisie, nici candidaţi la canonizare, cu mici excepţii. Există o cerere din partea Mănăstirii Cuşelăuca şi alta de la Saharna. Am prezentat multe acte Patriarhiei Moscovei, pentru a-i canoniza ca sfinţi locali, dar ni se cer şi alte documente care să probeze că s-au făcut minuni la mormintele sau la moaştele celor propuşi. Pregătim şi noi o comisie de canonizare, după ce ne-am adresat SIS cu cerinţa de a ni se pune la dispoziţie dosarele preoţilor ce au fost duşi în Siberia. Ni s-au prezentat vreo 34 de nume şi avem o persoană care studiază dosarele din Arhiva Centrală. Recent, am făcut personal o interpelare către dl Reşetnicov, ca să ne permită accesul la dosarele acestor persoane din arhiva fostului KGB.
- Altădată, aţi fost bun prieten cu fostul şef al SIS, Valeriu Pasat. L-aţi vizitat când s-a aflat la închisoare?
- Soţia dlui Pasat m-a rugat atunci să-l împărtăşesc, dar nu mi-a permis conducerea penitenciarului. I-am rugat să primească măcar un preot, ca să-l mărturisească, dar mi-au spus că nu e posibil atâta timp cât dl Pasat se află sub anchetă. După ce l-au transferat la Pruncul, am mai încercat o dată, însă şefii închisorii m-au sfătuit să nu ne apropiem de el, fiindcă e persoană politică şi nu trebuie să apară judecăţi precum că biserica a avut oarecare relaţii cu Pasat.
- Ce credeţi despre acţiunile Asociaţiei ДFericita Maică MatronaФ, dirijată de preotul Anatol Cibric?
- Asociaţia mergea pe un drum bun la început, dar pe urmă şi-a schimbat direcţia. Numele Fericitei a ajuns să fie doar ca un acoperiş al unei case, în interiorul căreia se fac lucruri ce nu coincid cu ideile Sfintei, nici cu cele ale Bisericii ortodoxe. Părintele Cibric le spune creştinilor să nu primească documente noi, care au cod personal, dar el însuşi se foloseşte şi de paşaport, şi de permis de conducere.
- Care a fost poziţia Dvs. faţă de atacul asociaţiei asupra redacţiei TIMPUL?
- Nu e bine. Protestele se fac în mod civilizat. Dacă aruncăm cu ouă, ne arătăm prostia. Ei trebuia să se revolte printr-o scrisoare ori să vă dea în judecată, dar ei s-au adunat şi au aruncat cu ouăЕ Nu aşa se exprimă poziţia bisericii. Îmi pare rău, dar din câte cunosc, ei au fost susţinuţi de Episcopul Petru (Musteaţă - n. r.)Е
- Chiar el ne-a trimis o scrisoare în care scria că, pentru Dumnezeu, sunt gata să verse sânge.
- Pentru Dumnezeu, sângele nu se varsă în asemenea mod. Dacă ataci o redacţie cu ouă şi te mai baţi pe acolo, asta nu-i pentru Dumnezeu.
- Presa rusă a scris că, fiind pedepsit de Moscova şi trimis la Hâncu, PS Petru a cerut de la Patriarh să-i restituie banii şi cadourile ce i le-a făcut la hirotonireЕ
- Eu n-am văzut niciun bon de plată ce ar dovedi că PS Petru a plătit pentru a fi hirotonisit episcop. După hirotonire, Patriarhului îi place să facă cadouri noilor episcopi şi, de regulă, aceştia îi răspund cu reciprocitate - cu un buchet de flori, o icoană sau altceva. Ştiu că Vladâca Petru i-a dăruit Patriarhului o Evanghelie.
- La Institutul Teologic din Edineţ, fondat de regretatul PS Dorimedont, studiile se fac în continuare fără plată?
- Nu. Institutul a devenit facultate a Academiei Teologice, însă celor săraci le mergem în întâmpinare. Cei care au doar un părinte plătesc 50 la sută, iar cei fără ambii părinţi sau studenţii care învaţă pe 10, nu plătesc nimic. De aceea, poftim!
- Există familii sărace, dar cu copii foarte credincioşi, care vor să devină preoţi. Pentru ei, portiţa de salvare era Edineţul, şi acum?!
- Le permitem şi acum tuturor să meargă la Edineţ, dar trebuie să achite contractul. Profesorii trebuie salarizaţi, de unde să luăm bani? Eu încă plătesc datoriile rămase de la Vladâca Dorimedont. El a avut dorinţă bună, suntem de acord, dar trebuie şi putinţă. Mitropolia primeşte de la parohii impozite foarte mici, pe care le folosim pentru achitarea serviciilor comunale şi remunerarea slujitorilor.
- În ce relaţii aţi fost cu PS Dorimedont şi ce ştiţi despre relaţiile sale cu preşedintele Voronin?
- Eu i-am propus candidatura ca episcop, aveam legătură telefonică permanentă şi el participa la toate şedinţele Sinodului. Numai că deseori se pronunţa contra deciziilor noastre. Îl întrebam de ce e împotrivă şi el ne răspundea: ДEu îmi rezerv gândurile pentru apoiФ. Asta a fost. Nu pot să ştiu ce era între el şi Voronin, decât faptul că preşedintele întotdeauna se laudă că - până a conduce statul -, vizita des Mănăstirea Noul-Neamţ, unde adormitul era stareţ, şi o dată chiar a înnoptat acolo.
- Preotul Eugen Condrea, şoferul catafalcului în care regretatul a fost adus de la Aeroportul Chişinău, susţine că v-a transmis Dvs. actele cu privire la decesul PS Dorimedont, care au dispărut în acea zi şi n-au mai fost găsite până azi.
- Nu cunosc nimic despre aceste acte. Ştiu doar că dl Victor Copiimulţi era împuternicit de Eparhia de Edineţ să aducă trupul neînsufleţit în ţară, că dl Gabi Stati a dat şase mii de euro, Mitropolia a acumulat 27 sau 34 mii de lei, iar Episcopul de Sud, Anatolie - vreo 22 mii de lei. O parte din aceşti bani s-au folosit pentru înmormântare, alta a fost transmisă fratelui regretatului, iar restul - Eparhiei de Nord. În ce priveşte actele, n-am primit nicio hârtie şi nici nu-mi trebuie.
- Patriarhul Alexii v-a mulţumit că aţi făcut tot posibilul, încercând să-i salvaţi viaţa PS Dorimenont. Ce anume aţi făcut?
- Tot ce a fost posibil. Eu şi părintele Pavel Borşevschi ne-am adresat prim-ministrului, rugându-l să ne permită să invităm specialişti străini. Am găsit specialiştii împreună cu dl CopiimulţiЕ
- Părintele Borşevschi şi dl Copiimulţi afirmă că Dvs. n-aţi făcut nimicЕ
- Eu l-am sunat atunci pe părintele Onufrie, fratele regretatului. El era la spital şi mi-a spus că acolo este dl Copiimulţi şi o doamnă, care au contribuit să-l ducem la Viena. Am adunat atunci bani, ca să-i ajutăm. Când a murit, am apelat iarăşi la prim-ministru şi am vorbit cu ambasadorul din Austria de trei ori, ca să vedem cum facem cu avionul. Îmi pare rău când aud asemenea vorbeЕ
- Ştiţi că dl Ozea Rusu, directorul Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie, refuză să elibereze rudelor PS Dorimedont copia fişei medicale a regretatului?
- Asta nu e secret şi nu-i deloc greu de căpătat. Dacă rudele lui o să se adreseze la mine oficial, eu am să obţin uşor actele de care au nevoie.
- De ce se tergiversează atâta timp alegerea noului episcop de Nord?
- Ca să vorbim cinstit, ne-a dus de nas părintele Hariton, fratele adormitului. Eu l-am invitat de şase ori prin unii preoţi, dar n-a venit. În ianuarie, când am fost la Moscova, am încercat din nou să fac legătură cu el, dar am fost anunţat că el refuză categoric să se întâlnească cu mine, deoarece a aflat că episcopii Petru şi Marchel vor vota contra lui. Apoi Eparhia de Edineţ a propus trei candidaţi şi urmează să-l alegem pe cel potrivit. Totul s-a tergiversat din cauza părintelui Hariton. Relaţiile mele cu nordul sunt bune - după decesul PS Dorimedont, i-am decorat pe toţi preoţii din Edineţ, Briceni şi Donduşeni, iar după Paşti am să-i decorez şi pe cei din Ocniţa. N-am să înaintez candidaţi fără consimţământul Nordului, căci am probleme în biserică şi nu vreau să-mi fac altele.
- Refuzul egumenului Hariton se explică prin faptul că Sinodul avea să voteze contra lui.
- Eu nu pot să răspund pentru opţiunile membrilor Sinodului.
- Cum apreciaţi decizia Bisericii catolice de a declara încă şapte păcate capitale, pe lângă cele lăsate de Hristos?
- Păcatele despre care vorbeşte Papa Benedict al XVI-lea au existat şi în timpurile vechi. Noi suntem înconjuraţi de păcate, iar dacă ridicăm un păcat la nivel de Дpăcat de moarteФ, ce-o să se schimbe? Datoria creştinului este să se abţină de la toate păcatele, iar clasificarea acestora o va face Dumnezeu la urmă. Dacă învăţăm legea lui Dumnezeu şi o respectăm, totul este clar şi nu trebuie să facem un interviu aşa de mare. (Râde)
