3. Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor.
4. Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.
5. Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.
6. Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.
7. Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui.
8. Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.
9. Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
10. Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor.
11. Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea.
12. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri, că aşa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi.
marți, 4 decembrie 2012
10 porunci (ale lui Moise din Deuteronom)
6. "Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Care te-am scos din pământul Egiptului, din casa robiei.
7. Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine.
8. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a celor ce sunt sus în cer, sau jos pe pământ, sau în apă şi sub pământ.
9. Să, nu te închini lor, nici să le slujeşti, căci Eu Domnul Dumnezeul tău sunt Dumnezeu zelos, Care pedepseşte vina părinţilor în copii până la al treilea şi al patrulea neam pentru cei ce Mă urăsc.
10. Şi Mă milostivesc până la a! miilea neam către cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.
11. Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deşert, că nu va lăsa Domnul Dumnezeul tău nepedepsit pe cel ce ia numele Lui în deşert.
12. Păzeşte ziua odihnei, ca să o ţii cu sfinţenie, cum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău.
13. Şase zile lucrează şi-ţi fă toate treburile tale;
14. Ziua a şaptea este ziua de odihnă a Domnului Dumnezeului tău. Să nu faci în ziua aceea nici un lucru: nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici asinul tău, sau alt dobitoc al tău, nici străinul tău care se află la tine, ca să se odihnească robul tău şi roaba ta cum te odihneşti şi tu.
15. Adu-ţi aminte că ai fost rob în pământul Egiptului şi Domnul Dumnezeul tău te-a scos de acolo cu mină tare şi cu braţ înalt şi de aceea îi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să păzeşti ziua odihnei şi să o ţii cu sfinţenie.
16. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ţa, cum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău, ca să trăieşti ani mulţi şi să-ţi fie bine în pământul acela, pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă ţie.
17. Să nu ucizi!
18. Să nu fii desfrânat!
19. Să nu furi!
20. Să nu dai mărturii mincinoase asupra aproapelui tău!
21. Să nu pofteşti femeia aproapelui tău şi să nu doreşti casa aproapelui tău, nici ţarina lui, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici asinul lui, nici orice dobitoc al lui, nici nimic din cele ce sunt ale aproapelui tău!
7. Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine.
8. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a celor ce sunt sus în cer, sau jos pe pământ, sau în apă şi sub pământ.
9. Să, nu te închini lor, nici să le slujeşti, căci Eu Domnul Dumnezeul tău sunt Dumnezeu zelos, Care pedepseşte vina părinţilor în copii până la al treilea şi al patrulea neam pentru cei ce Mă urăsc.
10. Şi Mă milostivesc până la a! miilea neam către cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.
11. Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deşert, că nu va lăsa Domnul Dumnezeul tău nepedepsit pe cel ce ia numele Lui în deşert.
12. Păzeşte ziua odihnei, ca să o ţii cu sfinţenie, cum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău.
13. Şase zile lucrează şi-ţi fă toate treburile tale;
14. Ziua a şaptea este ziua de odihnă a Domnului Dumnezeului tău. Să nu faci în ziua aceea nici un lucru: nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici asinul tău, sau alt dobitoc al tău, nici străinul tău care se află la tine, ca să se odihnească robul tău şi roaba ta cum te odihneşti şi tu.
15. Adu-ţi aminte că ai fost rob în pământul Egiptului şi Domnul Dumnezeul tău te-a scos de acolo cu mină tare şi cu braţ înalt şi de aceea îi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să păzeşti ziua odihnei şi să o ţii cu sfinţenie.
16. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ţa, cum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău, ca să trăieşti ani mulţi şi să-ţi fie bine în pământul acela, pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă ţie.
17. Să nu ucizi!
18. Să nu fii desfrânat!
19. Să nu furi!
20. Să nu dai mărturii mincinoase asupra aproapelui tău!
21. Să nu pofteşti femeia aproapelui tău şi să nu doreşti casa aproapelui tău, nici ţarina lui, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici asinul lui, nici orice dobitoc al lui, nici nimic din cele ce sunt ale aproapelui tău!
miercuri, 7 noiembrie 2012
miercuri, 24 octombrie 2012
miercuri, 17 octombrie 2012
Accept "limba moldovenească", dacă instituim "poliţia lingvistică""
2. Te simţi exarcerbant de frustrat în Chişinăul acesta al nostru, atunci când eşti impus să te expimi în rusă la magazin, frizerie sau troleibuz sau Moldovagaz şi chiar inspectoratul fiscal. Cât o să mai fim trataţi ca străini la noi acasă?!
3. Oricine poate verifica ce prevede legislaţia lingvistică moldovenească, dar este clar că aceasta nu le protejează confortul lingvistic majoritarilor, titularilor, aborigenilor. Dle, cât o să ne mai lăsăm călcaţi în picioare la noi în casă?!
4. Parlamentarii iştia din AIE-2, pentru care am votat ca pentru nişte răi dar de-ai noştri, în afară de majorări de taxe şi tarife ar mai putea să înăsprească sau cel puţin să instituie penalităţi pentru refuzul unor prestatori de servicii de a trata cu demnitate apartenenţa linvistică a alegătorilor AIE.
5. Mai mult, ei chiar ar putea prevedea ca cei ce se consideră lezaţi în dreptul lor de a vorbi şi a li se răspunde în limba maternă, care coincide cu limba de stat, să poată să adreseze plângeri fie poliţiei, fie unor oficii special "amenajate" întru acest scop, că justiţia moldovenească este aşa cum o prezintă sondajele.
joi, 4 octombrie 2012
sâmbătă, 22 septembrie 2012
Ideologiile nebănuite ale moldovenilor (II)
Ideologia Românismului
În prima parte a acestui studiu am ajuns la concluzia că Moldova este o democraţie capitalistă care şi-a stabilit valorile Creştinismului (în special ortodox) ca îndreptar moral. Dar, la fel o democraţie capitalistă este şi India sau Chile, spre exemplu, iar aici în Europa de sud-est mai există şi aşa ţări ca Bulgaria, Serbia, Ucraina şi chiar Rusia care nu pot fi categorisite altfel decât democraţii capitaliste -- bineînţeles, cu diferite grade de autoritarism -- care îşi au Creştininismul ortodox ca religie practicată de majoritate.
Ceea ce face ca Republica Moldova să se deosebească de aceste ţări şi aceste ţări de Republica Moldova este specificitatea spiritului creator de valori artistice. Este binecunoscut că omul are un singur suflet şi-i foloseşte energiile nu doar pentru a se relaţiona cu Divinitatea, dar şi pentru a crea opere de artă. Atunci când teologii musulmani interzic profanilor muzica, dansul şi pictura este clar că o fac din raţionamente de puritanism. Aşa consideră ei că mintea umană nu va fi atrasă de deşertăciunile acestei lumi şi se va focusa integral asupra contemplări Divinităţii, dar eforturile acestea niciodată nu le-au reuşit nici teologilor musulmani, nici celor creştini sau evrei. Este şi un fel al izgoniţilor din Rai de a se asemăna lui Dumnezeu-Creatorul.
Dacă Vasile Alecsandri spune că "Tot românul s-a născut poet", atunci aşa şi trebuie să fie. Nu ştiu dacă românii au creat mai mult sau mai puţin, mai valoros sau mai mediocru decât alte popoare, ştiu că înaintaşii nu ne-au lăsat fără un bogat patrimoniu de creaţii artistice: de la arhitecturi de lăcaşe sfinte, la doine create în folklor, de la cronici cu "nasc şi la Moldova oameni" la strigătul de luptă a lui Cioran: "Cum de am putut să dormim două mii de ani?!"
Şi ce s-a făcut pe timpul ocupaţiei sovietice (după 1944) şi până la Independenţa din 1991 la lecţiile de limbă şi literatură moldovenească? S-a transmis acest patrimoniu al strămoşilor către urmaşi. Da, ştiu că mulţi plozi s-au dovedit mancurţi, dar cui au făcut aceştia rău decât sieşi, prin faptul că au ignorat moşterirea înaintaşilor? Îi priveşte. După Independenţă, Ideologia Românismului a început să fie propagată fără oprelişti în şcolile noastre din Republica Moldova, astfel încât copiii născuţi în Chişinău din foşti copii de la sate, veniţi la carte şi rămaşi în oraş, nu-şi mai fac astăzi o problemă din a identifica limba maternă ca română, iar cei mai avizaţi dintre ei mai ştiu că sunt moldoveni ca cetăţeni şi români ca etnie. Slavă! sau bravo! dascălilor noştri de clase primare, de limbă şi literatură şi istorie! Şi-au realizat cu demnitate sarcina primită de la strămoşi!
A! îmi veţi spune că nu toţi alegătorii din R. Moldova sunt de acord că aceasta este cea de-al doua ţară română! Şi care îi problema mea dacă aceştia nu citesc, de la care lucru li s-a tras şi chiorănia?! Nu avem timp de pierdut cu inadaptabilii: noi ne grăbim în Europa.
A! îmi vor spune moldo-primitivii, ţăranii moldoveni zic că vorbesc moldoveneşte, hai să facem un referendum! Le răspund: ţăranii spun că cineva vorbeşte româneşte ca sinonim pentru "a vorbi literar". "Moldov'nească" numesc ei maniera lor "norodnică" de a vorbi şi se mai şi sinchisesc de asta.
Iar în privinţa politicienilor de stânga care insistă cu moldoveneasca, răspunsul este şi mai simplu, dacă îi divizăm în trei castegorii: 1) există politicieni ca Formuzal şi Klimenko care nu stăpânesc limba de stat, dar ştiu foarte bine care sunt diferenţele dintre aceasta şi română şi, mai mult, ei ne învaţă şi pe noi, aborigenii, în ce limbă să vorbim; 2) există politicieni ca Voronin şi Garbuz care numesc moldovenească vorba incultă şi năclăită cu mat (argou interlop - n.a.) rusesc; şi 3) există politicieni ca Dodon şi Krîlov, care, deşi pregătirea intelectuală le sugerează răspunsul ştiinţific la întrebare, ei îşi pun coarnele în pământ şi confecţionează iluzii electorale pentru segmentul incult, dar mult, al votanţilor, în speranţa că ultimii îi vor aburca în parlament, bla... bla, bla... mai departe citiţi în manualele de politologie.
Convertirea psihologică
Voi recapitula că avem ideologiile necesare pentru a ne continua parcursul istoric, care, am stabilit, în primul text sunt cele comune Creştinismului (ortodox), capitalismului şi democraţiei. În pofida tuturor împotrivirilor duşmane, intelectualii noştri mari şi mici au reuşit să instaureze valorile Românismului ca ideologie spirituală şi culturală în Republica Moldova, astfel încât generaţia (-ile) de după 1985 nu-şi mai fac iluzii cu privire la cine suntem de fapt, de unde venim şi încotro ne îndreptăm.
Nu putem să facem abstracţie însă de mulţi din cei născuţi între 1940 şi 1985, de-o pildă, pentru că aceştia au drept de vot şi ar putea la o adică să ceară reîntoarcerea în Egipt: sondajele de opinie prezintă date alarmante la acest capitol. Şi nu e vorba doar de pensionari.
Nu doar moldovenii, majoritatea celor ieşiţi din fostul lagăr socialist, se confruntă cu dificile probleme de adaptare şi chiar supravieţuire în contextul noilor ideologii. În socialism era totul clar: statul îţi dădea de lucru, în capitalism trebuie să-ţi cauţi singur şi încă nu întotdeauana cu succes. Prin organizaţiile sale de octombrei, pionieri, komsomolişti şi comunişti, partidul comunist se îngrijea de latura moral-spirituală a individului, în democraţie religia este lăsată la discreţia cetăţenului într-o junglă de culte şi secte. Şi, cel mai dificil, democraţia te pune să gândeşti politic înainte de a alege candidatul, spre deosebire de comunism cu dictatura proletariatului. Omul trebuie să gândească, nu statul pentru el: ce poate fi mai rău pentru sclavul leneş?
Ce se va întâmpla? Ne ajută Darwin. Dinozaurii care nu se vor putea adapta, vor pieri. Minoritarii cu fobie faţă de limba română nu vor putea accede la funcţii de conducere guvernamentală, mancurţii fără dor de moştenirea strămoşească vor rămâne orfani sau cel puţin inculţi, la fel şi ateiştii. Şi aceste lucruri se întâmplă deja.
Nu-i aşa că "totul ce se face se face spre bine" sună cam banal? Lucrurile acestea au fost stabilite încă la începutul anilor 90, dar iată că la noi sfidări ele trebuie reafirmate, restabilite. Până la urmă românofobii nu vor avea pe cine să se sprijine în Basarabia decât pe scriitorii interbelici transnistreni.
În prima parte a acestui studiu am ajuns la concluzia că Moldova este o democraţie capitalistă care şi-a stabilit valorile Creştinismului (în special ortodox) ca îndreptar moral. Dar, la fel o democraţie capitalistă este şi India sau Chile, spre exemplu, iar aici în Europa de sud-est mai există şi aşa ţări ca Bulgaria, Serbia, Ucraina şi chiar Rusia care nu pot fi categorisite altfel decât democraţii capitaliste -- bineînţeles, cu diferite grade de autoritarism -- care îşi au Creştininismul ortodox ca religie practicată de majoritate.
Ceea ce face ca Republica Moldova să se deosebească de aceste ţări şi aceste ţări de Republica Moldova este specificitatea spiritului creator de valori artistice. Este binecunoscut că omul are un singur suflet şi-i foloseşte energiile nu doar pentru a se relaţiona cu Divinitatea, dar şi pentru a crea opere de artă. Atunci când teologii musulmani interzic profanilor muzica, dansul şi pictura este clar că o fac din raţionamente de puritanism. Aşa consideră ei că mintea umană nu va fi atrasă de deşertăciunile acestei lumi şi se va focusa integral asupra contemplări Divinităţii, dar eforturile acestea niciodată nu le-au reuşit nici teologilor musulmani, nici celor creştini sau evrei. Este şi un fel al izgoniţilor din Rai de a se asemăna lui Dumnezeu-Creatorul.
Dacă Vasile Alecsandri spune că "Tot românul s-a născut poet", atunci aşa şi trebuie să fie. Nu ştiu dacă românii au creat mai mult sau mai puţin, mai valoros sau mai mediocru decât alte popoare, ştiu că înaintaşii nu ne-au lăsat fără un bogat patrimoniu de creaţii artistice: de la arhitecturi de lăcaşe sfinte, la doine create în folklor, de la cronici cu "nasc şi la Moldova oameni" la strigătul de luptă a lui Cioran: "Cum de am putut să dormim două mii de ani?!"
Şi ce s-a făcut pe timpul ocupaţiei sovietice (după 1944) şi până la Independenţa din 1991 la lecţiile de limbă şi literatură moldovenească? S-a transmis acest patrimoniu al strămoşilor către urmaşi. Da, ştiu că mulţi plozi s-au dovedit mancurţi, dar cui au făcut aceştia rău decât sieşi, prin faptul că au ignorat moşterirea înaintaşilor? Îi priveşte. După Independenţă, Ideologia Românismului a început să fie propagată fără oprelişti în şcolile noastre din Republica Moldova, astfel încât copiii născuţi în Chişinău din foşti copii de la sate, veniţi la carte şi rămaşi în oraş, nu-şi mai fac astăzi o problemă din a identifica limba maternă ca română, iar cei mai avizaţi dintre ei mai ştiu că sunt moldoveni ca cetăţeni şi români ca etnie. Slavă! sau bravo! dascălilor noştri de clase primare, de limbă şi literatură şi istorie! Şi-au realizat cu demnitate sarcina primită de la strămoşi!
A! îmi veţi spune că nu toţi alegătorii din R. Moldova sunt de acord că aceasta este cea de-al doua ţară română! Şi care îi problema mea dacă aceştia nu citesc, de la care lucru li s-a tras şi chiorănia?! Nu avem timp de pierdut cu inadaptabilii: noi ne grăbim în Europa.
A! îmi vor spune moldo-primitivii, ţăranii moldoveni zic că vorbesc moldoveneşte, hai să facem un referendum! Le răspund: ţăranii spun că cineva vorbeşte româneşte ca sinonim pentru "a vorbi literar". "Moldov'nească" numesc ei maniera lor "norodnică" de a vorbi şi se mai şi sinchisesc de asta.
Iar în privinţa politicienilor de stânga care insistă cu moldoveneasca, răspunsul este şi mai simplu, dacă îi divizăm în trei castegorii: 1) există politicieni ca Formuzal şi Klimenko care nu stăpânesc limba de stat, dar ştiu foarte bine care sunt diferenţele dintre aceasta şi română şi, mai mult, ei ne învaţă şi pe noi, aborigenii, în ce limbă să vorbim; 2) există politicieni ca Voronin şi Garbuz care numesc moldovenească vorba incultă şi năclăită cu mat (argou interlop - n.a.) rusesc; şi 3) există politicieni ca Dodon şi Krîlov, care, deşi pregătirea intelectuală le sugerează răspunsul ştiinţific la întrebare, ei îşi pun coarnele în pământ şi confecţionează iluzii electorale pentru segmentul incult, dar mult, al votanţilor, în speranţa că ultimii îi vor aburca în parlament, bla... bla, bla... mai departe citiţi în manualele de politologie.
Convertirea psihologică
Voi recapitula că avem ideologiile necesare pentru a ne continua parcursul istoric, care, am stabilit, în primul text sunt cele comune Creştinismului (ortodox), capitalismului şi democraţiei. În pofida tuturor împotrivirilor duşmane, intelectualii noştri mari şi mici au reuşit să instaureze valorile Românismului ca ideologie spirituală şi culturală în Republica Moldova, astfel încât generaţia (-ile) de după 1985 nu-şi mai fac iluzii cu privire la cine suntem de fapt, de unde venim şi încotro ne îndreptăm.
Nu putem să facem abstracţie însă de mulţi din cei născuţi între 1940 şi 1985, de-o pildă, pentru că aceştia au drept de vot şi ar putea la o adică să ceară reîntoarcerea în Egipt: sondajele de opinie prezintă date alarmante la acest capitol. Şi nu e vorba doar de pensionari.
Ce se va întâmpla? Ne ajută Darwin. Dinozaurii care nu se vor putea adapta, vor pieri. Minoritarii cu fobie faţă de limba română nu vor putea accede la funcţii de conducere guvernamentală, mancurţii fără dor de moştenirea strămoşească vor rămâne orfani sau cel puţin inculţi, la fel şi ateiştii. Şi aceste lucruri se întâmplă deja.
Nu-i aşa că "totul ce se face se face spre bine" sună cam banal? Lucrurile acestea au fost stabilite încă la începutul anilor 90, dar iată că la noi sfidări ele trebuie reafirmate, restabilite. Până la urmă românofobii nu vor avea pe cine să se sprijine în Basarabia decât pe scriitorii interbelici transnistreni.
vineri, 21 septembrie 2012
Ideologiile nebănuite ale moldovenilor (I)
Ideologia de stat
Tot mai mulţi vorbitori în arena publică creată de mass-media au început să concluzioneze în ultimul timp despre necesitatea unei ideologii pentru ţara noastră şi societatea ei. E lesne observabil că cel mai mult tam-tam la capitolul ideologie îl fac în ultimul timp partidele de stânga şi în special PCRM-ul. Este şi firesc, partidele de opoziţie se află permanent în proces de elaborare a produselor (iluziilor?) pe care să le vândă consumatorilor electori, în speranţa că ultimii le vor da puterea în stat. La fel ca partidele aflate la guvernare în prezent, PCRM era mai puţin preocupat de ideologii în perioada cât se afla la guvernare.
Chiar dacă şi Constituţia interzice stabilirea unei ideologii oficiale -- şi s-a consacrat acest principiu anume pentru a preveni etatizarea ideologiei partidului de guvernământ --, iaraşi este banal de uşor să observăm că Republica Moldova şi societatea ei contemporană dispune de ideologiile necesare pentru supravieţuire şi chiar propăşire. Este altceva că acestea s-au impregnat atât de firesc în aparatul psihic al societăţii în genere, şi al majorităţii indivizilor în particular, încât tind să devină neobservate şi trezesc în unii porniri nefireşti de a inventa alte religii, cu alte dogme, deşi Solomon ne spune în Ecclesiast (1:9) că tot ce este a fost, este şi o să mai fie.
Şi iarăşi, deşi Constituţia interzice ideologiile, oare nu chiar ea statuează: " Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate"? Fără ca profanii să se prindă, elita politică a stabilit în 1994 că ideologia de stat în R. Moldova nu tinde spre realizarea unui regim totalitar sau a unei dictaturii, ci spre edificarea unui stat de drept, unde nimeni nu este mai presus de lege. DEMOCRAŢIA anume şi nu oligarhia sau monarhia este forma de guvernământ în REPUBLICĂ (şi nu monarhie). Împreună cu noţiunea de pluralism politic, acestea reprezintă valori. Oare nu este vorba de ideologie aici? (Art 1:3)
Din articolul 9 (3), aflăm că "Piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială sînt factorii de bază ai economiei". Dragi prieteni, poate doar chiorii nu vor discerne cum draga noastră Constituţie instaurează CAPITALISMUL ca ideologie în sfera economicului. E just: o face foarte eufemistic, de o manieră care îi împiedică până în prezent pe susţinătorii comuniştilor să recunoască franc că pornindu-se spre socialism-comunism la tinereţe au ajuns la mult-detestatul de ei capitalism.
Moldova a făcut alegerea pentru versiunea de Republică a formei de guvernământ, pentru Democraţie ca regim politic şi pentru capitalism nu în urma unor ciocniri corporale sau ideatice -- acestea au avut loc începând cu Revoluţia franceză din 1789 şi terminând cu ultima revoluţie prin care socialismul sau vreo subspecie a sa a fost instaurat în vreo ţară în secolul XX. Vietnamul îmi vine primul în minte. Moldova a ales democraţia şi capitalismul deoarece toate celelalte ideologii s-au dovedit a fi greşite şi au generat suferinţe incomensurabile celor care au avut nenorocul să se nască la momentul nepotrivit într-o ţară cu o altă formă de regim politic.
Ideologia morală şi religioasă
Valorile morale creştine şi ritualurile ortodoxe s-au impregnat atât de firesc în psihicul cetăţeanului moldav încât aparent nu se mai observă. Da, ştiu, tare ar dori prelaţii dintr-o organizaţie religioasă mai măricică, aşa, să i se acorde versiuni ortodoxe a Creştinismului rangul de religie de stat. Dar, alte societăţi, au mai mers pe această cale şi nu ajuns la fericirea râvnită. Iată, priviţi, Iranul, care a iubit atât de mult versiunea şiită a Islamului, încât au şi instaurat statul teocratic ca formă de guvernământ. Drept rezultat, elita religioasă îşi duce traiul în lux şi privilegii, exact ca elita comuniştilor sovietici, în timp ce masele gem în sărăcie şi lipsă de oportunităţi.
Constituţia moldovenească a separat religia (Biserica) de stat, anume pentru că au existat experienţe dureroase în trecut în ţări unde această separaţie nu era consacrată legal, dar nimeni nu poate să împiedice niciun cetăţean moldav să facă uz în viaţa cotidiană de valorile sumarizate de Moise în cele 10 Porunci şi de Iisus Hristos în predica de pe munte (9 Fericiri). Şi asta până în momentul în care acel cetăţean exemplar decide să ia piatra în mână pentru a lapida alţi cetăţeni, care, în opinia sa, nu ar demonstra suficientă râvnă în practicarea versiuni sale de venerare a Divinităţii.
Ideologia parcursului spre viitor
Şi dacă faţă de ideologiile ilustrate mai sus, în societatea moldovenească nu apar prea multe semne de întrebare, iată în jurul căii spre viitor a ţării discuţiile par interminabile pe arena publică. Lumea barbară de-a lungul timpului şi-a avut graniţa pe teritoriul Ţărilor Române. Pentru o scurtă perioadă, după cucerirea Daciei, lumea barbară începea la est de graniţele provinciei romane Dacia Felix, adică pe teritoriul pe care s-au format Muntenia şi Moldova în secolele 13-14. După înregimentarea acestora, fie şi formală, în imperiile otoman şi rus începând cu sec. 16, am locuit în extravilanul lumii creştine şi civilizate până la Mica Unire din 1859, iar Basarabia a aderat la clubul europenilor civilizaţi la 27 martie 1918. Ce a urmat o ştim cu toţii, mă grăbesc însă să înşir aceste banalităţi arhi-cunoscute pentru a spune că moldovenii au fost barbari pe întregul lor parcurs istoric, cu micile ieşiri la suprafaţă menţionate.
Şi iată că acum iarăşi suntem impuşi, de fapt ne impunem noi înşine, să facem alegerea: părăsim robia Egiptului pentru ţara în care curg râuri de lapte şi miere sau nu. Ieşim din barbaria Orientului pentru a obţine prosperitatea şi civilizaţia Occidentului sau nu? Nu sunt Partidul Comuniştilor şi alte formaţiuni stângiste de vină pentru aceasta ezitare frivolă a noastră! E ecoul fricii inconştiente de necunoscut, de renunţare la propriile lanţuri şi asumare a responsabilităţii personale pentru ceea ce vom face în viitor. E vorba de Vasile Porojanul din noi.
În 2009 societatea moldovenească a votat pentru partidele cu flamuri pro-europene şi şi-a reconfirmat opţiunea la parlamentarele din 2010. Ideologia apropierii de Occident şi nu de Orient a devenit victorioasă în urma a 20 de ani de luptă în care s-au folosit nu doar vorbe, ci şi arme şi au murit oameni. Rusia a pierdut bătălia pentru majoritatea minţilor şi sufletelor moldovenilor, deşi există încă suficiente spirite care o văd ca posedând atribuite mântuitoare. Alegerile parlamentare din 2014-15 vor arăta dacă moldovenii din sec. XXI se vor dovedi mai sceleraţi -- tari la cerbice -- decât triburile evreieşti de acum 3500 de ani şi se vor întoarce în robia Egiptului, "unde aveam măcar ceapă şi usturoi" (Num. 11:5). Cartea Guinness e cu ochi pe noi!
Aşadar, Moldova actuală este un stat creştin, cu necesităţi de mai multă loialitate religioasă, o republică democratică şi capitalistă, care pledează şi depune eforturi pentru edificarea unui stat de drept şi pentru apropierea de structurile euro-atlantice. Cine nu împărtăţeţte această doctrină urmează să fie declarat dacă nu eretic, atunci demagog precis, pentru că toate celelalte variante şi căi le-am experimentat deja şi s-au dovedit păguboase.
(Pun punct aici că prea am înmulţit banalităţile în textul acesta. Va urma...)
marți, 14 august 2012
MIHEIA 7
1. Vai mie! Căci am ajuns ca după culesul fructelor de vară, ca după culesul viilor! Nu se mai află nici un strugure de mâncare, nici o smochină timpurie pe care o doreşte sufletul meu!
2. Om cucernic nu mai este în ţară şi nici un om drept pe pământ; toţi pândesc să verse sânge, unii întind cursă altora.
3. Mâinile lor sunt gata să săvârşească răul: căpetenia cere daruri, judecătorul cere plată şi cel mare grăieşte după pofta sufletului său.
4. Cel mai bun dintre ei este ca un spin, cel mai cinstit dintre ei este mai rău decât un gard de mărăcini. Ziua vestită de străjile Tale, ziua pedepsirii Tale a sosit; acum ei vor fi în mare tulburare!
5. Nu vă încredeţi în prieteni şi în cel de aproape nu vă puneţi nădejdea şi de aceea care se sprijină pe pieptul tău păzeşte cuvintele gurii tale!
6. Căci feciorul defaimă pe tatăl său şi fiica se scoală împotriva mamei sale; iar duşmanii omului sunt cei din casa lui.
7. Ci eu numai spre Domnul voi aţinti privirea, în Domnul Dumnezeul meu îmi voi pune nădejdea şi Dumnezeul meu mă va asculta.
8. Nu te bucura de mine, vrăjmaşa mea, căci dacă eu cad, mă scol, iar când stau în întuneric, Domnul este lumina mea.
9. Îndura-voi mânia Domnului, căci am păcătuit împotriva Lui, până când El va judeca pricina mea şi îmi va face dreptate; El mă va scoate la lumină şi voi privi dreptatea Lui.
10. Să vadă vrăjmaşa mea şi să se ascundă de ruşine, ea care-mi spunea: "Unde este Domnul Dumnezeul tău?" Ochii mei se vor uita la ea, şi ea va fi călcată în picioare ca noroiul de pe uliţe.
11. Vine ziua când zidurile tale vor fi zidite iarăşi, când nu va mai fi nici o lege din acestea.
12. În ziua aceea vor veni la tine din Asiria şi din cetăţile Egiptului, din Egipt şi până la Eufrat, de la o mare şi până la cealaltă şi de la un munte până la altul.
13. Ţara se va preface în pustiu din pricina locuitorilor ei, ca preţ al purtării lor.
14. Paşte poporul cu toiagul tău, turma moştenirii tale, cea care sălăşluieşte singură în pădure, în mijlocul Carmelului! Să pască în Vasan şi în Galaad ca în zilele cele de altădată!
15. Ca în ziua când ai ieşit din ţara Egiptului îţi voi arăta lucruri minunate!
16. Vedea-vor neamurile şi se vor ruşina, cu toată puterea lor; vor pune mâna la gură, iar urechile lor vor fi cuprinse de surzenie.
17. Vor linge pulbere ca şerpii, ca şi târâtoarele pământului vor fi cuprinse de spaimă, ieşind din ascunzişurile lor; vor veni tremurând către Domnul Dumnezeul nostru şi se vor înfricoşa de Tine.
18. Cine este Dumnezeu ca Tine, Care ierţi fărădelegea şi treci cu vederea păcatele restului moştenirii Tale? Mânia Lui nu ţine totdeauna, căci El iubeşte îndurarea.
19. Şi milostiveşte-Te iarăşi spre noi şi fărădelegile noastre calcă-le în picioare! Aruncă în adâncul mării toate păcatele noastre.
20. Păstrează credincioşia făgăduită lui Iacob şi îndurarea pe care ai arătat-o lui Avraam, precum ai jurat către părinţii noştri în zilele de odinioară.
2. Om cucernic nu mai este în ţară şi nici un om drept pe pământ; toţi pândesc să verse sânge, unii întind cursă altora.
3. Mâinile lor sunt gata să săvârşească răul: căpetenia cere daruri, judecătorul cere plată şi cel mare grăieşte după pofta sufletului său.
4. Cel mai bun dintre ei este ca un spin, cel mai cinstit dintre ei este mai rău decât un gard de mărăcini. Ziua vestită de străjile Tale, ziua pedepsirii Tale a sosit; acum ei vor fi în mare tulburare!
5. Nu vă încredeţi în prieteni şi în cel de aproape nu vă puneţi nădejdea şi de aceea care se sprijină pe pieptul tău păzeşte cuvintele gurii tale!
6. Căci feciorul defaimă pe tatăl său şi fiica se scoală împotriva mamei sale; iar duşmanii omului sunt cei din casa lui.
7. Ci eu numai spre Domnul voi aţinti privirea, în Domnul Dumnezeul meu îmi voi pune nădejdea şi Dumnezeul meu mă va asculta.
8. Nu te bucura de mine, vrăjmaşa mea, căci dacă eu cad, mă scol, iar când stau în întuneric, Domnul este lumina mea.
9. Îndura-voi mânia Domnului, căci am păcătuit împotriva Lui, până când El va judeca pricina mea şi îmi va face dreptate; El mă va scoate la lumină şi voi privi dreptatea Lui.
10. Să vadă vrăjmaşa mea şi să se ascundă de ruşine, ea care-mi spunea: "Unde este Domnul Dumnezeul tău?" Ochii mei se vor uita la ea, şi ea va fi călcată în picioare ca noroiul de pe uliţe.
11. Vine ziua când zidurile tale vor fi zidite iarăşi, când nu va mai fi nici o lege din acestea.
12. În ziua aceea vor veni la tine din Asiria şi din cetăţile Egiptului, din Egipt şi până la Eufrat, de la o mare şi până la cealaltă şi de la un munte până la altul.
13. Ţara se va preface în pustiu din pricina locuitorilor ei, ca preţ al purtării lor.
14. Paşte poporul cu toiagul tău, turma moştenirii tale, cea care sălăşluieşte singură în pădure, în mijlocul Carmelului! Să pască în Vasan şi în Galaad ca în zilele cele de altădată!
15. Ca în ziua când ai ieşit din ţara Egiptului îţi voi arăta lucruri minunate!
16. Vedea-vor neamurile şi se vor ruşina, cu toată puterea lor; vor pune mâna la gură, iar urechile lor vor fi cuprinse de surzenie.
17. Vor linge pulbere ca şerpii, ca şi târâtoarele pământului vor fi cuprinse de spaimă, ieşind din ascunzişurile lor; vor veni tremurând către Domnul Dumnezeul nostru şi se vor înfricoşa de Tine.
18. Cine este Dumnezeu ca Tine, Care ierţi fărădelegea şi treci cu vederea păcatele restului moştenirii Tale? Mânia Lui nu ţine totdeauna, căci El iubeşte îndurarea.
19. Şi milostiveşte-Te iarăşi spre noi şi fărădelegile noastre calcă-le în picioare! Aruncă în adâncul mării toate păcatele noastre.
20. Păstrează credincioşia făgăduită lui Iacob şi îndurarea pe care ai arătat-o lui Avraam, precum ai jurat către părinţii noştri în zilele de odinioară.
marți, 7 august 2012
Replica germană la "constatarea transnistreană" a lui Putin
La 1 august 2012, preşedintele rus Vladimir Putin a făcut o declaraţie despre chestiunea transnistreană care a dat fiori reci establishmentului de la Chişinău. Liderii moldoveni s-au speriat până-ntr-atât, încât nici nu au mai catadicsit să-i spună ministrului Leancă să ceară explicaţii de la omologul său rus sau barem de la ambasada rusă din Chişinău. Putin a pus gând rău moldovenilor: el a spus că Rusia va accepta decizia "poporului transnistrean" de a-şi declara independenţa. Eventual, într-un referendum.
Liderii moldoveni se uită la buzele Angelei Merkel.
Putin nu poate să nu ştie că în regiunea transnistreană sunt foarte puţini avocaţi ai reunirii cu Moldova, de unde şi întrebarea: la cel bun un nou referendum? Or, la 17 septembrie 2006, autoritățile separatiste transnistrene au organizat un referendum privind soarta viitoare a Transnistriei, care a arătat că o majoritate largă sprijină independența față de Moldova și aderarea la Federația Rusă. Rezultatele acestui referendum nu au fost însă recunoscute de comunitatea internațională.
Iată, reiterez exact ce a spus conducătorul Rusiei: "Numai oamenii din Transnistria, persoanele care locuiesc in Transnistria, se pot pronunţa asupra propriului destin. Astfel, orice comunitate internaţională, inclusiv Rusia, va trebui să respecte opţiunea oamenilor". Iarăşi reiterez: la ce-i trebuie lui Putin un nou referendum?
Referendumul transnistrean din 2006 nu este bun pentru Putin, or, acela s-a desfăşurat în condiţiile de "dictatură smirnovistă". Acum, după schimbarea liderilor la Tiraspol, Putin doreşte să ne inoculeze ideea -- nouă, moldovenilor, dar mai ales marilor puteri -- că paradisul democraţiei s-a instaurat în regiunea de est a Moldovei de Est şi un eventual nou referendum ar putea avea suficientă legalitate pentru a fi recunoscut de Germania (UE) şi SUA. Aceasta este o perspectivă optimistă de dezvoltzare a evenimentelor, pentru că cea pesimistă ar însemna că, având rezultale "voinţei poporului" la mână, Putin va cuceri Transnistria, lăsându-i Europei şi Americii doar loc pentru proteste, chiar şi vehemente.
S-a mai întâmplat şi cu amici mai avani ai Occidentului, cu Georgia. Nu-şi va frânge occidentalul gâtul pentru o fâşie de Transnistrie sau Moldovă. Ne vom vedea siliţi să acceptăm ocuparea acelei părţi a ţării noastre, şi vom mulţumi Domnului că nu ne va fi ocupat şi Chişinăul. Dar şi de aceasta mă îndoiesc. Când şi-a făcut Rusia vreodată vreun complex din ocuparea Moldovei? Armatele sale până acum staţionează aici! Şi, prieteni, credeţi-mă, nimeni nu ne va sări în ajutor. Nici România ca membră NATO, pentru că NATO înseamnă America, nici măcar Franţa, fără să mai vorbim de Canada sau Norvegia.
Iată de ce preconizata vizită la Chişinău a cancelarului german Angela Merkel este hyper-importantă pentru că avem şanse să aflăm ce viziuni are Germania (UE) faţă de viitorul moldovenilor. Ţinând cont de faptul că Rusia, Germania şi SUA sunt republici federale, marile puteri nu au un complex faţă de o astfel de structurare a Republicii Moldova. Nu în zădar Bălţiul doreşte mai multe autonomie -- nu putea să le vină lor ideea din pod, numai pentru că nu-şi desemnează ei înşişi comisarul de poliţie şi directorul direcţiei educaţie. Komratul, pe de altă parte, nicicând nu a făcut un secret că doreşte şi mai multă autonomie decât poate duce, făcând abstracţie că găgăuzii nu au decât vreo 200 de ani de trai în Bugeac, iar ca număr de populaţie sunt cam de mărime unui sector chişinăuian.
Aşadar, Merkel ne poate spune: a) moldoveni, l-am convins pe Putin să vă dea Transnistria, în schimbul regimului fără vize pentru ruşi în UE; sau
b) moldoveni, am convenit cu Putin să vă facem o federaţie, cu Transnistria, Găgăuzia (şi Bălţiul) ca subiecţi, contra tone de ajutoare şi miliarde de euro ca să vă dezvoltaţi şi să nu vă ucideţi ca proştii; sau
c) moldoveni, este recomandabil pentru voi să recunoaşteţi independenţa Transnistria (care imediat se va alipi la Rusia), iar pe voi vă băgăm în UE cu drepturi depline, ca ale noastre, ale nemţilor, sau vă lăsăm în Parteneriatul Estic, alături de Belarus, băga-mi-aş piciorul în "istoria voastră de succes"; sau
d) moldoveni, UE nu are o soluţie pentru boala voastră de cap, că la noi în UE avem criză economică, ceea ce ne doare cu mult mai tare.
Greu de crezut că Putin, dar şi ruşii în general, vor accepta osul "fără vize" în schimbul "misiunii lor mesianice" de a mântui lumea prin cucerire de teritorii. Greu de crezut că Germania îşi va lua pe conştiinţa istorică fărâmiţarea unei ţări europene, dar şi mai greu e de crezut că Germania are nevoie în UE de sărăcia moldovenească, cu sau fără Transnistrie. Mai degrabă, cred că Germania nu are o soluţie pentru Moldova, în timp ce Putin îşi raliază forţele pentru atac.
Prognozează economiştii că în vreo 10 ani, China va deveni prima putere economică mondială. La moment există trei mari puteri mondiale: Statele Unite sunt deocamdată lider, dar ce pot să facă cu o populaţie de 300 de milioane în faţă Chinei care are cu un miliard mai mult. Este axiomatic că Parteneriatul Estic a fost antamat de UE nu din dragoste pentru moldoveni şi azeri, dar din dorinţă de expansiune -- simptomatică pentru orice putere mondială -- şi din frică de a pierde teritorii chiar la graniţa sa. India este prea ocupată de lumea spirituală pentru a genera pericole pentru Occident, Lumea arabă trece prin revoluţii. Rămâne Rusia, care, deşi nu mai este o supraputere de talia Uniunii Sovietice, se vrea totuşi în clubul granzilor, iar pentru aceasta este dispusă acerb să muşte din teritoriile micilor săi vecini pentru a-şi etala aplombul.
Noi ce putem face?
Nu prea multe, atunci când Rusia şi Germania ne croiesc soarta: a arătat-o istoria. Mai uşor e de decis ce nu trebuie să facem. Nu trebuie să recunoaştem independenţa Transnistriei, chiar dacă o va face Rusia. Zic georgienii, va veni timpul când Rusia se va prăbuşi ca orice imperiu - roasă de contradicţii interne - şi noi ne vom lua teritoriile înapoi. 5 milioane de georgieni gândesc în termeni de perioade istorice mari, şi noi nu trebuie să-i dăm Transnistriei foaie de despărţire, cu atât mai mult cu cât nici integritatea Ucrainei nu este pecetluită pe veracuri.
Nu trebuie să acceptăm nici vreo aluzie la federalizare. Federalizarea se constituie istoric, nu prin decizie de moment. Federale sunt ţările create prin unire de state independente, nu prin separatism.
Nu trebuie să admitem ca gaura transnistreană să ne pericliteze economia. Aici e mai greu pentru că liderii moldoveni sunt tradiţional priviţi ca profitori din contrabanda posibilă prin statu quo-ul transnsitrean, deşi au existat puţine dovezi în acest sens. Aşadar, nu putem conta aici decât pe buna morală a conducătorilor moldoveni, deşi apanajul este tare putred.
Trebuie să cerem activitatea nestingherită a companiilor şi mediilor moldoveneşti în regiune, precum şi libera circulaţie a oamenilor. Parcă n-ar şti, dar, oricum, oamenii din Transnistria trebuie să se convingă că moldovenii nu-s transnistrofagi.
Trebuie să cerem activitatea nestingherită a şcolilor româneşti şi trebuie să avem răbdarea ca timpul să le decanteze pe toate.
Nu doar pe teritoriul nostru se duce lupta între două civilizaţii: occidentală şi orientală. Chiar în sufletul multor moldoveni se dă această luptă între neamţul (europeanul) din noi şi rusul (barabarul) din noi. De ce să ne grăbim atâta cu tranşarea chestiunii transnistrene? Mai aşteptăm să ne clarificăm cu noi înşine mai întâi.
Şi-apoi, în sondaje, chestiunea transnistreană nu este creditată cu multă preocupare, iar de câştigă or pierde "Sheriff"-ul pe mine mă lasă impasibil.
 |
| (R) tribuna.md |
Putin nu poate să nu ştie că în regiunea transnistreană sunt foarte puţini avocaţi ai reunirii cu Moldova, de unde şi întrebarea: la cel bun un nou referendum? Or, la 17 septembrie 2006, autoritățile separatiste transnistrene au organizat un referendum privind soarta viitoare a Transnistriei, care a arătat că o majoritate largă sprijină independența față de Moldova și aderarea la Federația Rusă. Rezultatele acestui referendum nu au fost însă recunoscute de comunitatea internațională.
Iată, reiterez exact ce a spus conducătorul Rusiei: "Numai oamenii din Transnistria, persoanele care locuiesc in Transnistria, se pot pronunţa asupra propriului destin. Astfel, orice comunitate internaţională, inclusiv Rusia, va trebui să respecte opţiunea oamenilor". Iarăşi reiterez: la ce-i trebuie lui Putin un nou referendum?
Referendumul transnistrean din 2006 nu este bun pentru Putin, or, acela s-a desfăşurat în condiţiile de "dictatură smirnovistă". Acum, după schimbarea liderilor la Tiraspol, Putin doreşte să ne inoculeze ideea -- nouă, moldovenilor, dar mai ales marilor puteri -- că paradisul democraţiei s-a instaurat în regiunea de est a Moldovei de Est şi un eventual nou referendum ar putea avea suficientă legalitate pentru a fi recunoscut de Germania (UE) şi SUA. Aceasta este o perspectivă optimistă de dezvoltzare a evenimentelor, pentru că cea pesimistă ar însemna că, având rezultale "voinţei poporului" la mână, Putin va cuceri Transnistria, lăsându-i Europei şi Americii doar loc pentru proteste, chiar şi vehemente.
S-a mai întâmplat şi cu amici mai avani ai Occidentului, cu Georgia. Nu-şi va frânge occidentalul gâtul pentru o fâşie de Transnistrie sau Moldovă. Ne vom vedea siliţi să acceptăm ocuparea acelei părţi a ţării noastre, şi vom mulţumi Domnului că nu ne va fi ocupat şi Chişinăul. Dar şi de aceasta mă îndoiesc. Când şi-a făcut Rusia vreodată vreun complex din ocuparea Moldovei? Armatele sale până acum staţionează aici! Şi, prieteni, credeţi-mă, nimeni nu ne va sări în ajutor. Nici România ca membră NATO, pentru că NATO înseamnă America, nici măcar Franţa, fără să mai vorbim de Canada sau Norvegia.
Iată de ce preconizata vizită la Chişinău a cancelarului german Angela Merkel este hyper-importantă pentru că avem şanse să aflăm ce viziuni are Germania (UE) faţă de viitorul moldovenilor. Ţinând cont de faptul că Rusia, Germania şi SUA sunt republici federale, marile puteri nu au un complex faţă de o astfel de structurare a Republicii Moldova. Nu în zădar Bălţiul doreşte mai multe autonomie -- nu putea să le vină lor ideea din pod, numai pentru că nu-şi desemnează ei înşişi comisarul de poliţie şi directorul direcţiei educaţie. Komratul, pe de altă parte, nicicând nu a făcut un secret că doreşte şi mai multă autonomie decât poate duce, făcând abstracţie că găgăuzii nu au decât vreo 200 de ani de trai în Bugeac, iar ca număr de populaţie sunt cam de mărime unui sector chişinăuian.
Aşadar, Merkel ne poate spune: a) moldoveni, l-am convins pe Putin să vă dea Transnistria, în schimbul regimului fără vize pentru ruşi în UE; sau
b) moldoveni, am convenit cu Putin să vă facem o federaţie, cu Transnistria, Găgăuzia (şi Bălţiul) ca subiecţi, contra tone de ajutoare şi miliarde de euro ca să vă dezvoltaţi şi să nu vă ucideţi ca proştii; sau
c) moldoveni, este recomandabil pentru voi să recunoaşteţi independenţa Transnistria (care imediat se va alipi la Rusia), iar pe voi vă băgăm în UE cu drepturi depline, ca ale noastre, ale nemţilor, sau vă lăsăm în Parteneriatul Estic, alături de Belarus, băga-mi-aş piciorul în "istoria voastră de succes"; sau
d) moldoveni, UE nu are o soluţie pentru boala voastră de cap, că la noi în UE avem criză economică, ceea ce ne doare cu mult mai tare.
Greu de crezut că Putin, dar şi ruşii în general, vor accepta osul "fără vize" în schimbul "misiunii lor mesianice" de a mântui lumea prin cucerire de teritorii. Greu de crezut că Germania îşi va lua pe conştiinţa istorică fărâmiţarea unei ţări europene, dar şi mai greu e de crezut că Germania are nevoie în UE de sărăcia moldovenească, cu sau fără Transnistrie. Mai degrabă, cred că Germania nu are o soluţie pentru Moldova, în timp ce Putin îşi raliază forţele pentru atac.
Prognozează economiştii că în vreo 10 ani, China va deveni prima putere economică mondială. La moment există trei mari puteri mondiale: Statele Unite sunt deocamdată lider, dar ce pot să facă cu o populaţie de 300 de milioane în faţă Chinei care are cu un miliard mai mult. Este axiomatic că Parteneriatul Estic a fost antamat de UE nu din dragoste pentru moldoveni şi azeri, dar din dorinţă de expansiune -- simptomatică pentru orice putere mondială -- şi din frică de a pierde teritorii chiar la graniţa sa. India este prea ocupată de lumea spirituală pentru a genera pericole pentru Occident, Lumea arabă trece prin revoluţii. Rămâne Rusia, care, deşi nu mai este o supraputere de talia Uniunii Sovietice, se vrea totuşi în clubul granzilor, iar pentru aceasta este dispusă acerb să muşte din teritoriile micilor săi vecini pentru a-şi etala aplombul.
Noi ce putem face?
Nu prea multe, atunci când Rusia şi Germania ne croiesc soarta: a arătat-o istoria. Mai uşor e de decis ce nu trebuie să facem. Nu trebuie să recunoaştem independenţa Transnistriei, chiar dacă o va face Rusia. Zic georgienii, va veni timpul când Rusia se va prăbuşi ca orice imperiu - roasă de contradicţii interne - şi noi ne vom lua teritoriile înapoi. 5 milioane de georgieni gândesc în termeni de perioade istorice mari, şi noi nu trebuie să-i dăm Transnistriei foaie de despărţire, cu atât mai mult cu cât nici integritatea Ucrainei nu este pecetluită pe veracuri.
Nu trebuie să acceptăm nici vreo aluzie la federalizare. Federalizarea se constituie istoric, nu prin decizie de moment. Federale sunt ţările create prin unire de state independente, nu prin separatism.
Nu trebuie să admitem ca gaura transnistreană să ne pericliteze economia. Aici e mai greu pentru că liderii moldoveni sunt tradiţional priviţi ca profitori din contrabanda posibilă prin statu quo-ul transnsitrean, deşi au existat puţine dovezi în acest sens. Aşadar, nu putem conta aici decât pe buna morală a conducătorilor moldoveni, deşi apanajul este tare putred.
Trebuie să cerem activitatea nestingherită a companiilor şi mediilor moldoveneşti în regiune, precum şi libera circulaţie a oamenilor. Parcă n-ar şti, dar, oricum, oamenii din Transnistria trebuie să se convingă că moldovenii nu-s transnistrofagi.
Trebuie să cerem activitatea nestingherită a şcolilor româneşti şi trebuie să avem răbdarea ca timpul să le decanteze pe toate.
Nu doar pe teritoriul nostru se duce lupta între două civilizaţii: occidentală şi orientală. Chiar în sufletul multor moldoveni se dă această luptă între neamţul (europeanul) din noi şi rusul (barabarul) din noi. De ce să ne grăbim atâta cu tranşarea chestiunii transnistrene? Mai aşteptăm să ne clarificăm cu noi înşine mai întâi.
Şi-apoi, în sondaje, chestiunea transnistreană nu este creditată cu multă preocupare, iar de câştigă or pierde "Sheriff"-ul pe mine mă lasă impasibil.
luni, 6 august 2012
ISAIA 1
Şeful fiscului se teme de presă
 |
| Nicolae Vicol (R) politik.md |
Dacă noul ministru al Internelor dă speranţe că este un om cu gândire nouă - o slugă a poporului, cum ar veni -, noul şef al fiscului, Nicolae Vicol, a dat-o în bară chiar de la prima înfăţişare în faţa presei. (Să admitem că Vicol cu ai săi 14 ani de experienţă în fisc nu avea abilităţi de contactare cu câinii turbaţi, de ce atunci mai primesc salarii persoanele responsabile de relaţiile cu publicul? Suntem în sec. 21, dragi demnitari de stat!)
A insistat mai întâi un subaltern de-al său, apoi chiar el însuşi, după ce şi-a bâlbâit "poezia" de pe foaie, că "este un briefing"! Adică: NU RĂSPUND LA ÎNTREBĂRI! Ce întrebări puteau să-i pună bieţii reporteri? De unde atâta oroare pentru contactul cu presa? Oare nu din cauza faptului că Vicol nu se simte slugă a poporului, ci birocrat din casta intangibililor?
Ştiut este că până la finele acestei săptămâni fiscul trebuie să vină cu o conferinţă de presă despre o amplă campanie lansată de guvern cu privire la estimarea veniturilor indirecte, ca metodă de prevenire a evaziunii fiscale. Cum vrei, Vicol, să faci campanie de presă fără presă. Nota Bene: spre deosebire de alte sisteme bine integrate, jurnaliştii nu formează tocmai un sistem rigid. Noi nu avem reguli stricte, ci aşa nişte reguli tare generaliste în profesarea job-ului.
Noi suntem mai degrabă o instituţie neformală şi, precum se ştie, rolurile în astfel de instituţii sunt puternic personalizate. Aici nu te-ai comportat incorect cu presa, ci cu fiecare jurnalist în parte. Prin refuzul de a răspunde la întrebări nu fiscul/statul a avut o relaţie cu presa, ci anume Vicol şi anume cu jurnalistul X, Y sau Z.
Ce mai la deal la vale, Vicol a picat testul de Relaţii cu Publicul, aşa că PLDM îl poate schimba fără regrete. Un om care nu poate confrunta presa, nu este integru şi, deci, nu este un bun responsabil, un caracter pe măsura să aplice politici.
Despre cum lucra fiscul pe timpul lui Platon am scris aici, dar Platon era dezgheţat în măsura în care să poată răspunde şi presei şi Curţii de Conturi (de acolo îl cunosc mai ales). Ce va face Vicol, vom vedea, sper ca prima impresie să fie eronată, se mai întâmplă, dar tare nu cred. PLDM nu este prima entitate care face şi alegeri proaste. PLDM-ul poate să arate că-şi poate corija greşelile. A arătat-o în trecut şi fost înţeles.
Articol despre ură interetnică
Eram odată în troleibuz asistând la următoarea scenă: un italian de vreo 50 de ani încerca să intre în vorbă cu taxatoarea pentru a o mai întreba despre viaţă, ce salariu are, mă rog, chestii de astea interesante pentru un străin. Discuţia celor doi nu a durat prea mult pentru că italianul vorbea româneşte, iar taxatoarea nu-i putea răspunde decât în rusă.
Am mai spus-o şi cu alte ocazii, şi nu numai eu: problema lingvistică în Moldova de Est nu este generată de faptul că românofonii nu cunosc rusa, ci de faptul că rusofonii au o barieră psihologică în învăţarea limbii române, moştenită de pe vremea conquistei ruseşti (ţariste şi sovietice) a Basarabiei şi colonizarea acestui teritoriu.
Ieri la Bălţi, dar şi anterior la Cahul în iulie şi la Chişinău în martie, am avut ocazia să ne convingem cine sunt "stataliştii moldoveni". Mulţi din ei nu cunosc "moldoveneasca", dar se erijează în urmaşi ai lui Ştefan cel Mare şi principalul liant al partidelor de stânga este MAREA FOBIE de care sunt îmbătaţi pentru tot ce este românesc.
Săptămâna trecută un atare reprezentant ai moldovenismului chiar a intrat cu copitele de balegă ignorantă în aulele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, punând la îndoială raţionamentul existeţei acesteia. Mă rog, dacă un câine intră în biserică, nici biserica nu se spurcă, nici câinele nu se sfinţeşte. Fără Academia de Ştiinţe riscăm să ne bâcizăm iremediabil. Alături de Biserică şi teatre, Academia ne ţine viu spiritul. Spune-mi cine îţi sunt duşmanii, ca să-ţi spun...
Nu doar eu am observat că ieri la Bălţi mii de românofobi şi-au manifestat întreaga ură pe care o comportă pentru băştinaşii românofoni. Cogemite partide, cu lideri, cu politbiuro-uri, s-au deplasat la Bălţi, au mobilizat rosolingvii împotriva a trei fete de 15 ani cu flori în mâini şi cu tricolorul pictat pe obraji. În beţia lor anti-românească, partizanii PCRM-ului, PSD-ului, socialiştilor, moldoveniştilor, ligii ruse au rănit poliţişti şi jurnalişti. CINE DE FAPT SUNT FASCIŞTII?
DORIN RECEAN, AI DE LUCRU
Săptămâmna trecută l-am auzit pentru prima dată vorbind pe noul ministru de interne, Dorin Recean, şi nu mi-a lăsat impresii rele. Primele impresii. Spre deosebire de epavele de generali de miliţie sovietică, Recean foloseşte aşa anglicisme ca "deadline". "Este un occidentalist, mi-am zis, un manager care poate restructura sisteme, cu instrumente ştiinţifice, cu "know how" şi cu analiză SWOT".
Dar, tocmai când mă bucuram că avem omul nostru - ca ideologie - la interne, aflu că poliţiştii de gardă din sectorul Ciocana "au dejucat" un flagrant pregătit de procurori şi ofiţerii de la anti-corpţie şi nu poţi să nu vezi aici solidaritatea colegială care a dus la rateu.
Da, ştiu că Recean a declarat că (politicienii) puşcăriabilii din Bălţi vor fi traşi la răspundere. Dorine, ţi-ai demarat activitatea în trombă. O sută de zile te jelim-scutim, dar peste trei luni va trebui să ne prezinţi dosare trimise în judecată, propuneri ministerului Justiţiei de interzicere a unor partide şi hârtia de turnesol pentru ipoteza că ofiţerii superiori de poliţie din această ţară au imunitate de facto în faţa legii, adică mână liberă de a face orice doresc fără a se teme de consecinţe.
MILĂ PENTRU CEI CARE NE URĂSC
Vom reacţiona oare şi noi cu ură la ura minoritarilor agresivi? Nu mai ştiu câţi profeţi şi filosofi - toţi, cred că - au răspuns că violenţa naşte violenţă, iar Iisus, că trebuie să întoarcem şi celălalt obraz. Pun la îndoială şi faptul că unioniştii au găsit cele mai bune metode de promovare a ideologiei lor. Oare liderii acestora nu realizau că a umbla cu cârpa roşie înaintea boului este riscant?
Oricum, ce s-a făcut, s-a făcut, iar pentru mine principala concluzie este că sistemul judecătoresc în această ţară emite simptoame de convalescenţă: Curtea de Apel din Bălţi a permis mitingul unioniştilor. Nu trebuie să cădem la nivelul brutelor minoritare: trebuie să aplicăm legea şi să pedepsim violatorii acesteia.
Avea Partidul Liberal nişte idei pe care ceilalţi parteneri de coaliţie trebuie să-l ajute să le fixeze în lege. Fără a discrimina pe cineva pe motive etnice, trebuie să legiferăm că nu pot lucra cu publicul ca frizeri, vânzători, barmani, taxişti, funcţionari publici decât persoanele care cunosc limba de stat. Este vreo nuanţă discriminatorie aici? Mi se pare firesc. Trebuie să fixăm în lege sancţiuni draconice pentru sfidarea consumatorului/cumpărtorului prin nedorinţă de a comunica cu el în limba de stat. Se poate de mers până la interzicerea ocupării funcţiilor publice de consilieri/primari pentru necunoscătorii limbii de stat, şi bineînţeles pentru parlamentari. Să vedem cine se va împotrivi, pentru că acela va fi etichetat drept nestatalist.
Vom vedea cum vor cârâi atunci minoritarii, când vor fi eliminaţi din comerţ şi din structurile de stat. Anticipez că tare mulţi se vor debarasa de fleacuri precum barieră psihologică, or, aceştia, nu vorbesc în limba lor când pleacă (se stabilesc cu traiul) în Germania sau Franţa. Iar când vor descoperi frumuseţea limbii noastre şi originalitatea culturii şi mitologiei noastre, la sigur că se vor descotorosi de atitudinea de colonist faţă de noi aborigenii. Să fim înţelepţi ca şerpii şi blânzi ca porumbeii!
Partidele din AIE mai au doi ani până la alegerile parlamentare şi ar putea face încă tare multe în sensul consolidării statalităţii prin acordarea protecţiei sporite limbii de stat şi drapelului. Nu-mi pun speranţe că PD va face mare brânză pe acest tărâm - e prea ocupat cu raidurile -, dar ar putea să nu se împotrivească iniţiativelor PL, aşa cum a făcut-o cu legea despre interzicerea simbolurilor care ne-au dus rudele în gulag.
PLDM a ratat să capitalizeze tema în favoarea PL-ului, dar minoritarii de stângă oricum se uită la PLDM ca la ordinari "liberali români". Parlamentarii liberal democraţi s-ar putea revanşa în faţa electoratului de centru-dreapta prin idei similare, la urma urmei pentru ei nu votează doar pragmaticii, dar şi "românii".
Am mai spus-o şi cu alte ocazii, şi nu numai eu: problema lingvistică în Moldova de Est nu este generată de faptul că românofonii nu cunosc rusa, ci de faptul că rusofonii au o barieră psihologică în învăţarea limbii române, moştenită de pe vremea conquistei ruseşti (ţariste şi sovietice) a Basarabiei şi colonizarea acestui teritoriu.
Ieri la Bălţi, dar şi anterior la Cahul în iulie şi la Chişinău în martie, am avut ocazia să ne convingem cine sunt "stataliştii moldoveni". Mulţi din ei nu cunosc "moldoveneasca", dar se erijează în urmaşi ai lui Ştefan cel Mare şi principalul liant al partidelor de stânga este MAREA FOBIE de care sunt îmbătaţi pentru tot ce este românesc.
Nu doar eu am observat că ieri la Bălţi mii de românofobi şi-au manifestat întreaga ură pe care o comportă pentru băştinaşii românofoni. Cogemite partide, cu lideri, cu politbiuro-uri, s-au deplasat la Bălţi, au mobilizat rosolingvii împotriva a trei fete de 15 ani cu flori în mâini şi cu tricolorul pictat pe obraji. În beţia lor anti-românească, partizanii PCRM-ului, PSD-ului, socialiştilor, moldoveniştilor, ligii ruse au rănit poliţişti şi jurnalişti. CINE DE FAPT SUNT FASCIŞTII?
DORIN RECEAN, AI DE LUCRU
Săptămâmna trecută l-am auzit pentru prima dată vorbind pe noul ministru de interne, Dorin Recean, şi nu mi-a lăsat impresii rele. Primele impresii. Spre deosebire de epavele de generali de miliţie sovietică, Recean foloseşte aşa anglicisme ca "deadline". "Este un occidentalist, mi-am zis, un manager care poate restructura sisteme, cu instrumente ştiinţifice, cu "know how" şi cu analiză SWOT".
Dar, tocmai când mă bucuram că avem omul nostru - ca ideologie - la interne, aflu că poliţiştii de gardă din sectorul Ciocana "au dejucat" un flagrant pregătit de procurori şi ofiţerii de la anti-corpţie şi nu poţi să nu vezi aici solidaritatea colegială care a dus la rateu.
Da, ştiu că Recean a declarat că (politicienii) puşcăriabilii din Bălţi vor fi traşi la răspundere. Dorine, ţi-ai demarat activitatea în trombă. O sută de zile te jelim-scutim, dar peste trei luni va trebui să ne prezinţi dosare trimise în judecată, propuneri ministerului Justiţiei de interzicere a unor partide şi hârtia de turnesol pentru ipoteza că ofiţerii superiori de poliţie din această ţară au imunitate de facto în faţa legii, adică mână liberă de a face orice doresc fără a se teme de consecinţe.
MILĂ PENTRU CEI CARE NE URĂSC
Vom reacţiona oare şi noi cu ură la ura minoritarilor agresivi? Nu mai ştiu câţi profeţi şi filosofi - toţi, cred că - au răspuns că violenţa naşte violenţă, iar Iisus, că trebuie să întoarcem şi celălalt obraz. Pun la îndoială şi faptul că unioniştii au găsit cele mai bune metode de promovare a ideologiei lor. Oare liderii acestora nu realizau că a umbla cu cârpa roşie înaintea boului este riscant?
Oricum, ce s-a făcut, s-a făcut, iar pentru mine principala concluzie este că sistemul judecătoresc în această ţară emite simptoame de convalescenţă: Curtea de Apel din Bălţi a permis mitingul unioniştilor. Nu trebuie să cădem la nivelul brutelor minoritare: trebuie să aplicăm legea şi să pedepsim violatorii acesteia.
Avea Partidul Liberal nişte idei pe care ceilalţi parteneri de coaliţie trebuie să-l ajute să le fixeze în lege. Fără a discrimina pe cineva pe motive etnice, trebuie să legiferăm că nu pot lucra cu publicul ca frizeri, vânzători, barmani, taxişti, funcţionari publici decât persoanele care cunosc limba de stat. Este vreo nuanţă discriminatorie aici? Mi se pare firesc. Trebuie să fixăm în lege sancţiuni draconice pentru sfidarea consumatorului/cumpărtorului prin nedorinţă de a comunica cu el în limba de stat. Se poate de mers până la interzicerea ocupării funcţiilor publice de consilieri/primari pentru necunoscătorii limbii de stat, şi bineînţeles pentru parlamentari. Să vedem cine se va împotrivi, pentru că acela va fi etichetat drept nestatalist.
Vom vedea cum vor cârâi atunci minoritarii, când vor fi eliminaţi din comerţ şi din structurile de stat. Anticipez că tare mulţi se vor debarasa de fleacuri precum barieră psihologică, or, aceştia, nu vorbesc în limba lor când pleacă (se stabilesc cu traiul) în Germania sau Franţa. Iar când vor descoperi frumuseţea limbii noastre şi originalitatea culturii şi mitologiei noastre, la sigur că se vor descotorosi de atitudinea de colonist faţă de noi aborigenii. Să fim înţelepţi ca şerpii şi blânzi ca porumbeii!
Partidele din AIE mai au doi ani până la alegerile parlamentare şi ar putea face încă tare multe în sensul consolidării statalităţii prin acordarea protecţiei sporite limbii de stat şi drapelului. Nu-mi pun speranţe că PD va face mare brânză pe acest tărâm - e prea ocupat cu raidurile -, dar ar putea să nu se împotrivească iniţiativelor PL, aşa cum a făcut-o cu legea despre interzicerea simbolurilor care ne-au dus rudele în gulag.
PLDM a ratat să capitalizeze tema în favoarea PL-ului, dar minoritarii de stângă oricum se uită la PLDM ca la ordinari "liberali români". Parlamentarii liberal democraţi s-ar putea revanşa în faţa electoratului de centru-dreapta prin idei similare, la urma urmei pentru ei nu votează doar pragmaticii, dar şi "românii".
duminică, 5 august 2012
AMOS 5
joi, 26 iulie 2012
Dan, Capitan de Plai de V. Alecsandri
"La lupta, Dane! tara-i în jar, tara-i în foc!"
Batrânul Dan desprinde un palos vechi din cui,
Si palosul luceste voios în mâna lui.
Batrânul Dan pe sânu-i apasa a lui mâna
Si simte ca tot bate o inima româna.
El zice cu mândrie, naltând privirea-n sus:
'Pe inima si palos rugina nu s-a pus.
O! Doamne, Doamne sfinte, mai da-mi zile de trai
Pân' ce-oi strivi toti lupii, toti serpii de pe plai!
Batrânul Dan desprinde un palos vechi din cui,
Si palosul luceste voios în mâna lui.
Batrânul Dan pe sânu-i apasa a lui mâna
Si simte ca tot bate o inima româna.
El zice cu mândrie, naltând privirea-n sus:
'Pe inima si palos rugina nu s-a pus.
O! Doamne, Doamne sfinte, mai da-mi zile de trai
Pân' ce-oi strivi toti lupii, toti serpii de pe plai!
marți, 24 iulie 2012
Meşterul Manole
Cei noua zidari,
Noua mesteri mari
Ei se socotea,
Ca ei sa mi-s faca
Zid de manastire
Sa nu fie-n lume.
Zâua zâduia,
Noaptea se surpa.
Ei se socotea,
Juramânt punea
Ca ei sa nu spuie
La neveste-acasa
Si care va merge
Mesterul Manole
Luni de dimineata
Cu prânzu-nainte...
În zâd s-o zâduiasca.
Opt necredinciosi...
Credint-o calcatu,
Credinta n-avea
Si ei le spunea,
Ele nu venea.
Manole, Manole,
Mesteru Manole,
El credinta-si tine
Ca el ca nu-i spune
La nevast-acasa.
Luni de dimineata
Ea mi se scula,
Pruncu si-l scalda,
Prânzu si-l facea,
La barbat pleca.
El când o vedea,
Din gura graia:
De-ar da Dumnezeu
Rugu sa-i rasaie,
Pe ea sa mi-o-ncurce,
Mâncarea s-o verse,
Doar vremea va trece.
Rugu-i rasarea,
Ea mi-l d-ocolea,
Mai tare venea.
El când mi-o vedea,
Cu mâna-i facea
'Ndarapt sa se-ntoarca.
Ea, când îl vedea
Mai tare venea,
La el ajungea,
Mâncarea punea.
Zâdarii mi-o lua
Si-n zâd mi-o punea.
Nimic nu-i vorghea,
Num-o zâduia,
Zâd pân-la genunchi.
Ea din grai graia:
- Voi noua zidari,
Noua mesteri mari,
Doar voi nu glumiti
De ma zâduiti
Zâd pân-la genunchi?
Nimic nu-i zicea,
Num-o zâduia,
Zâd pâna la brâu,
Ea iar din grai graia:
— Manole, Manole,
Mestere Manole,
Dar voi nu glumiti
De ma zâduiti
Zâd pâna la brâu,
Ca zâdu ma strânge,
T;âtisoara-m' curge
Si copilu-m' plânge.
Nimic nu-i zicea,
Num-o zâduia
Zâd pâna la tâte.
Ea iar din grai graia:
- Manole, Manole,
Mestere Manole,
T;ie nu ti-i mila
De a ta sotie?
Ca zâdu ma strânge,
T;âtisoara-m' curge
Si copilu-m' plânge.
Nimic nu-i zicea
Num-o zâduia
Zâd pâna la gâtu.
Ea iar din grai graia:
- Manole, Manole,
Mestere Manole,
T;ie nu ti-i mila
De a ta sotie?
Vad ca nu glumiti
De ma zâduiti.
Zâd pâna la gâtu,
Ca zâdu ma strânge,
Tâtisoara-m' curge
Si pruncusoru-m' plânge.
Da'voi sa-mi lasati
Loc leaganului
La capu zâdului,
Vântu când o bate
Ni l-o legana
Si când îmi va ninge
Pruncu mi l-o unge
Si când o ploua
Pruncu-l va scalda.
Lui cu mama lui,
Lui cu mama lui!
Noua mesteri mari
Ei se socotea,
Ca ei sa mi-s faca
Zid de manastire
Sa nu fie-n lume.
Zâua zâduia,
Noaptea se surpa.
Ei se socotea,
Juramânt punea
Ca ei sa nu spuie
La neveste-acasa
Si care va merge
Mesterul Manole
Luni de dimineata
Cu prânzu-nainte...
În zâd s-o zâduiasca.
Opt necredinciosi...
Credint-o calcatu,
Credinta n-avea
Si ei le spunea,
Ele nu venea.
Manole, Manole,
Mesteru Manole,
El credinta-si tine
Ca el ca nu-i spune
La nevast-acasa.
Luni de dimineata
Ea mi se scula,
Pruncu si-l scalda,
Prânzu si-l facea,
La barbat pleca.
El când o vedea,
Din gura graia:
De-ar da Dumnezeu
Rugu sa-i rasaie,
Pe ea sa mi-o-ncurce,
Mâncarea s-o verse,
Doar vremea va trece.
Rugu-i rasarea,
Ea mi-l d-ocolea,
Mai tare venea.
El când mi-o vedea,
Cu mâna-i facea
'Ndarapt sa se-ntoarca.
Ea, când îl vedea
Mai tare venea,
La el ajungea,
Mâncarea punea.
Zâdarii mi-o lua
Si-n zâd mi-o punea.
Nimic nu-i vorghea,
Num-o zâduia,
Zâd pân-la genunchi.
Ea din grai graia:
- Voi noua zidari,
Noua mesteri mari,
Doar voi nu glumiti
De ma zâduiti
Zâd pân-la genunchi?
Nimic nu-i zicea,
Num-o zâduia,
Zâd pâna la brâu,
Ea iar din grai graia:
— Manole, Manole,
Mestere Manole,
Dar voi nu glumiti
De ma zâduiti
Zâd pâna la brâu,
Ca zâdu ma strânge,
T;âtisoara-m' curge
Si copilu-m' plânge.
Nimic nu-i zicea,
Num-o zâduia
Zâd pâna la tâte.
Ea iar din grai graia:
- Manole, Manole,
Mestere Manole,
T;ie nu ti-i mila
De a ta sotie?
Ca zâdu ma strânge,
T;âtisoara-m' curge
Si copilu-m' plânge.
Nimic nu-i zicea
Num-o zâduia
Zâd pâna la gâtu.
Ea iar din grai graia:
- Manole, Manole,
Mestere Manole,
T;ie nu ti-i mila
De a ta sotie?
Vad ca nu glumiti
De ma zâduiti.
Zâd pâna la gâtu,
Ca zâdu ma strânge,
Tâtisoara-m' curge
Si pruncusoru-m' plânge.
Da'voi sa-mi lasati
Loc leaganului
La capu zâdului,
Vântu când o bate
Ni l-o legana
Si când îmi va ninge
Pruncu mi l-o unge
Si când o ploua
Pruncu-l va scalda.
Lui cu mama lui,
Lui cu mama lui!
Mioriţa
Pe-un picior de plai,
Pe-o gura de rai,
Iata vin în cale,
Se cobor la vale,
Trei turme de miei,
Cu trei ciobanei.
Unu-i moldovan,
Unu-i ungurean
Si unu-i vrâncean.
Iar cel ungurean
Si cu ce-l vrâncean,
Mari, se vorbira,
Ei se sfatuira
Pe l-apus de soare
Ca sa mi-l omoare
Pe cel moldovan,
Ca-i mai ortoman
S-are oi mai multe,
Mândre si cornute,
Si cai învatati,
Si câni mai barbati,
Dar cea miorita,
Cu lâna plavita,
De trei zile-ncoace
Gura nu-i mai tace,
Iarba nu-i mai place.
- Miorita laie,
Laie bucalaie,
De trei zile-ncoace
Gura nu-ti mai tace!
Ori iarba nu-ti place,
Ori esti bolnavioara,
Draguta mioara?
- Dragutule bace,
Da-ti oile-ncoace,
La negru zavoi,
Ca-i iarba de noi
Si umbra de voi.
Stapâne, stapâne,
Îti cheama s-un câine,
Cel mai barbatesc
Si cel mai fratesc,
Ca l-apus de soare
Vreau sa mi te-omoare
Baciul ungurean
Si cu cel vrâncean!
- Oita bârsana,
De esti nazdravana,
si de-a fi sa mor
în câmp de mohor,
Sa spui lui vrâncean
Si lui ungurean
Ca sa ma îngroape
Aice, pe-aproape,
În strunga de oi,
Sa fiu tot cu voi;
În dosul stânii
Sa-mi aud cânii.
Aste sa le spui,
Iar la cap sa-mi pui
Fluieras de fag,
Mult zice cu drag;
Fluieras de os,
Mult zice duios;
Fluieras de soc,
Mult zice cu foc!
Vântul, când a bate,
Prin ele-a razbate
S-oile s-or strânge,
Pe mine m-or plânge
Cu lacrimi de sânge!
Iar tu de omor
Sa nu le spui lor.
Sa le spui curat
Ca m-am însurat
Cu-o mândra craiasa,
A lumii mireasa;
Ca la nunta mea
A cazut o stea;
Soarele si luna
Mi-au tinut cununa.
Brazi si paltinasi
I-am avut nuntasi,
Preoti, muntii mari,
Paseri, lautari,
Paserele mii,
Si stele faclii!
Iar daca-i zari,
Daca-i întâlni
Maicuta batrâna,
Cu brâul de lâna,
Din ochi lacrimând,
Pe câmpi alergând,
Pe toti întrebând
Si la toti zicând:
"Cine-a cunoscut,
Cine mi-a vazut
Mândru ciobanel,
Tras printr-un inel?
Fetisoara lui,
Spuma laptelui;
Mustetioara lui,
Spicul grâului;
Perisorul lui,
Peana corbului;
Ochisorii lui,
Mura câmpului?"
Tu, mioara mea,
Sa te-nduri de ea
Si-i spune curat
Ca m-am însurat
Cu-o fata de crai,
Pe-o gura de rai.
Iar la cea maicuta
Sa nu spui, draguta,
Ca la nunta mea
A cazut o stea,
C-am avut nuntasi
Brazi si paltinasi,
Preoti, muntii mari,
Paseri, lautari,
Paserele mii,
Si stele faclii!
Pe-o gura de rai,
Iata vin în cale,
Se cobor la vale,
Trei turme de miei,
Cu trei ciobanei.
Unu-i moldovan,
Unu-i ungurean
Si unu-i vrâncean.
Iar cel ungurean
Si cu ce-l vrâncean,
Mari, se vorbira,
Ei se sfatuira
Pe l-apus de soare
Ca sa mi-l omoare
Pe cel moldovan,
Ca-i mai ortoman
S-are oi mai multe,
Mândre si cornute,
Si cai învatati,
Si câni mai barbati,
Dar cea miorita,
Cu lâna plavita,
De trei zile-ncoace
Gura nu-i mai tace,
Iarba nu-i mai place.
- Miorita laie,
Laie bucalaie,
De trei zile-ncoace
Gura nu-ti mai tace!
Ori iarba nu-ti place,
Ori esti bolnavioara,
Draguta mioara?
- Dragutule bace,
Da-ti oile-ncoace,
La negru zavoi,
Ca-i iarba de noi
Si umbra de voi.
Stapâne, stapâne,
Îti cheama s-un câine,
Cel mai barbatesc
Si cel mai fratesc,
Ca l-apus de soare
Vreau sa mi te-omoare
Baciul ungurean
Si cu cel vrâncean!
- Oita bârsana,
De esti nazdravana,
si de-a fi sa mor
în câmp de mohor,
Sa spui lui vrâncean
Si lui ungurean
Ca sa ma îngroape
Aice, pe-aproape,
În strunga de oi,
Sa fiu tot cu voi;
În dosul stânii
Sa-mi aud cânii.
Aste sa le spui,
Iar la cap sa-mi pui
Fluieras de fag,
Mult zice cu drag;
Fluieras de os,
Mult zice duios;
Fluieras de soc,
Mult zice cu foc!
Vântul, când a bate,
Prin ele-a razbate
S-oile s-or strânge,
Pe mine m-or plânge
Cu lacrimi de sânge!
Iar tu de omor
Sa nu le spui lor.
Sa le spui curat
Ca m-am însurat
Cu-o mândra craiasa,
A lumii mireasa;
Ca la nunta mea
A cazut o stea;
Soarele si luna
Mi-au tinut cununa.
Brazi si paltinasi
I-am avut nuntasi,
Preoti, muntii mari,
Paseri, lautari,
Paserele mii,
Si stele faclii!
Iar daca-i zari,
Daca-i întâlni
Maicuta batrâna,
Cu brâul de lâna,
Din ochi lacrimând,
Pe câmpi alergând,
Pe toti întrebând
Si la toti zicând:
"Cine-a cunoscut,
Cine mi-a vazut
Mândru ciobanel,
Tras printr-un inel?
Fetisoara lui,
Spuma laptelui;
Mustetioara lui,
Spicul grâului;
Perisorul lui,
Peana corbului;
Ochisorii lui,
Mura câmpului?"
Tu, mioara mea,
Sa te-nduri de ea
Si-i spune curat
Ca m-am însurat
Cu-o fata de crai,
Pe-o gura de rai.
Iar la cea maicuta
Sa nu spui, draguta,
Ca la nunta mea
A cazut o stea,
C-am avut nuntasi
Brazi si paltinasi,
Preoti, muntii mari,
Paseri, lautari,
Paserele mii,
Si stele faclii!
marți, 10 iulie 2012
Ecclesiasticul (Ioşua ben Sirah/ Isus fiul lui Sirah) 39
(1-15)
1. Înţelepciunea tuturor celor de demult o va cerceta înţeleptul şi în proorocii se va îndeletnici.
2. Graiurile bărbaţilor celor vestiţi le va păzi şi va străbate cuvintele cele pline de tâlc.
3. Înţelesul ascuns al pildelor îl va căuta şi în tainele proverbelor va pătrunde.
4. În mijlocul celor mari va sluji şi înaintea povăţuitorilor se va arăta.
5. În pământul neamurilor străine va umbla, că el cântăreşte cele bune şi cele rele intre oameni.
6. Inima sa, de dimineaţă, o înalţă spre Domnul, Cel care l-a făcut pe el, şi înaintea Celui Preaînalt se va ruga.
7. Va deschide gura sa întru rugăciune şi pentru păcatele sale se va ruga.
8. De va vrea Domnul cel Mare, de duhul înţelegerii se va umple.
9. Atunci ca ploaia va vărsa cuvintele înţelepciunii sale şi în rugăciune se va mărturisi Domnului.
10. El va îndrepta sfatul lui şi ştiinţa şi întru tainele Domnului va cugeta.
11. El va arăta învăţătura dăscăliei sale şi în legea legăturii cu Domnul se va lăuda.
12. Lăuda-vor mulţi înţelepciunea lui; până în veac nu se va stinge.
13. Nu va pieri pomenirea lui şi numele lui va fi viu în neamurile neamurilor.
14. Înţelepciunea lui o va spune neamurile, şi lauda lui o va vesti adunarea.
15. Cât va trăi, nume îşi va face mai mult decât o mie; şi când va muri, va spori mărirea lui.
1. Înţelepciunea tuturor celor de demult o va cerceta înţeleptul şi în proorocii se va îndeletnici.
2. Graiurile bărbaţilor celor vestiţi le va păzi şi va străbate cuvintele cele pline de tâlc.
3. Înţelesul ascuns al pildelor îl va căuta şi în tainele proverbelor va pătrunde.
4. În mijlocul celor mari va sluji şi înaintea povăţuitorilor se va arăta.
5. În pământul neamurilor străine va umbla, că el cântăreşte cele bune şi cele rele intre oameni.
6. Inima sa, de dimineaţă, o înalţă spre Domnul, Cel care l-a făcut pe el, şi înaintea Celui Preaînalt se va ruga.
7. Va deschide gura sa întru rugăciune şi pentru păcatele sale se va ruga.
8. De va vrea Domnul cel Mare, de duhul înţelegerii se va umple.
9. Atunci ca ploaia va vărsa cuvintele înţelepciunii sale şi în rugăciune se va mărturisi Domnului.
10. El va îndrepta sfatul lui şi ştiinţa şi întru tainele Domnului va cugeta.
11. El va arăta învăţătura dăscăliei sale şi în legea legăturii cu Domnul se va lăuda.
12. Lăuda-vor mulţi înţelepciunea lui; până în veac nu se va stinge.
13. Nu va pieri pomenirea lui şi numele lui va fi viu în neamurile neamurilor.
14. Înţelepciunea lui o va spune neamurile, şi lauda lui o va vesti adunarea.
15. Cât va trăi, nume îşi va face mai mult decât o mie; şi când va muri, va spori mărirea lui.
luni, 9 iulie 2012
Sofonie 3
1. Vai de cetatea răzvrătită şi pângărită, cetatea asupririi!
2. N-a luat aminte la nici un semn, şi n-a primit nici o dojană; în Domnul nu şi-a pus nădejdea şi nici nu s-a apropiat de Dumnezeul ei.
3. Căpeteniile ei sunt, în mijlocul ei, lei care răcnesc; judecătorii ei, lupi de seară care nu păstrează nimic pentru a doua zi;
4. Proorocii sunt oameni uşuratici, vicleni; preoţii pângăresc cele sfinte şi calcă legea.
2. N-a luat aminte la nici un semn, şi n-a primit nici o dojană; în Domnul nu şi-a pus nădejdea şi nici nu s-a apropiat de Dumnezeul ei.
3. Căpeteniile ei sunt, în mijlocul ei, lei care răcnesc; judecătorii ei, lupi de seară care nu păstrează nimic pentru a doua zi;
4. Proorocii sunt oameni uşuratici, vicleni; preoţii pângăresc cele sfinte şi calcă legea.
vineri, 6 iulie 2012
I AM NOT by Rumi
Muslims! What can I do? I have lost my identity!
I am not a Christian, Jew, pagan, or Muslim.
I am neither an Easterner nor a Westerner,
neither a land nor a sea person.
Nature can't fully account for me,
nor can the whirling cosmos.
I don't exclusively belong to earth, water, fire, or air.
I am not of the invisible-ineffable, nor of the dust--
I am not a process or a being.
I am not of this world or the next, and deserve
neither eternal reward nor eternal punishment.
I am not of Adam or Eve,
not of the original Garden nor the final one.
My home has no address; my tracks leave no trace.
I am neither body nor soul--What can I say?
I belong to the Self of the Beloved.
I have laid all "twos" aside:
this world and that world are one.
I search for One, I recognize One,
I see One clearly, and I call the name of the One.
That unnameable One, the breath of the breath,
is the first and last, the outside and the inside.
I identify no one except by "O That... O This!"
I am drunk on the cup of Love:
here-now and everywhere-all-time have vanished.
I can't handle any business except celebration.
If I spend an instant without you,
that instant makes my whole life seem worthless.
If I can win one moment with you,
I will crush both worlds under my feet
as I dance in joy forever.
My Beloved Shams-i-Tabriz, I am living permanently
intoxicated:
I have no more stories to tell except ones about drunks and
parties.
I am not a Christian, Jew, pagan, or Muslim.
I am neither an Easterner nor a Westerner,
neither a land nor a sea person.
Nature can't fully account for me,
nor can the whirling cosmos.
I don't exclusively belong to earth, water, fire, or air.
I am not of the invisible-ineffable, nor of the dust--
I am not a process or a being.
I am not of this world or the next, and deserve
neither eternal reward nor eternal punishment.
I am not of Adam or Eve,
not of the original Garden nor the final one.
My home has no address; my tracks leave no trace.
I am neither body nor soul--What can I say?
I belong to the Self of the Beloved.
I have laid all "twos" aside:
this world and that world are one.
I search for One, I recognize One,
I see One clearly, and I call the name of the One.
That unnameable One, the breath of the breath,
is the first and last, the outside and the inside.
I identify no one except by "O That... O This!"
I am drunk on the cup of Love:
here-now and everywhere-all-time have vanished.
I can't handle any business except celebration.
If I spend an instant without you,
that instant makes my whole life seem worthless.
If I can win one moment with you,
I will crush both worlds under my feet
as I dance in joy forever.
My Beloved Shams-i-Tabriz, I am living permanently
intoxicated:
I have no more stories to tell except ones about drunks and
parties.
miercuri, 4 iulie 2012
ILIE JUNGHIE PROOROCII LUI BAAL
3 Regi la ortodocşi şi 1 Împăraţi la protestanţi - 18
25. Şi a zis Ilie proorocilor lui Baal: "Să vă alegeţi un viţel şi să-l pregătiţi voi înainte, căci sunteţi mai mulţi şi să chemaţi numele dumnezeului vostru, dar foc să nu faceţi".
26. Şi au luat ei viţelul care li s-a dat şi l-au pregătit şi au chemat numele lui Baal de dimineaţă până la amiază, zicând: "Baale, auzi-ne!" Dar n-a fost nici glas, nici răspuns. Şi săreau împrejurul jertfelnicului pe care-l făcuseră.
27. Iar pe la amiază, Ilie a început să râdă de ei şi zicea: "Strigaţi mai tare, căci doar este dumnezeu! Poate stă de vorbă cu cineva, sau se îndeletniceşte cu ceva, sau este în călătorie, sau poate doarme; strigaţi tare să se trezească!"
28. Şi ei strigau cu glas mai tare şi se înţepau după obiceiul lor cu săbii şi cu lănci, până ce curgea sânge.
29. Trecuse acum de amiază şi ei s-au zbuciumat mereu până la timpul jertfei. Dar n-a fost nici glas, nici răspuns, nici auzire. Atunci a zis Ilie Tesviteanul către proorocii lui Baal: "Daţi-vă acum la o parte, ca să-mi săvârşesc şi eu jertfa mea!" şi s-au dat la o parte.
30. Atunci a zis Ilie către popor: "Apropiaţi-vă de mine!" Şi s-a apropiat tot poporul de el. Şi a făcut jertfelnicul Domnului ce fusese dărâmat;
31. A luat Ilie douăsprezece pietre, după numărul seminţiilor fiilor lui Iacov, către care a zis Domnul: "Israel va fi numele tău!"
32. Şi a zidit din pietrele acelea jertfelnicul în numele Domnului, făcând împrejurul jertfelnicului şanţ în care încăpeau două măsuri de sămânţă,
33. A aşezat lemnele pe jertfelnic, a tăiat viţelul bucăţi şi le-a pus pe el.
34. Şi a zis: "Umpleţi patru cofe cu apă şi le turnaţi peste jertfa arderii de tot şi peste lemne!" Şi au făcut aşa. Apoi a zis: "Faceţi aceasta a doua oară!" Şi au făcut la fel a doua oară. Şi a zis: "Faceţi aşa şi a treia oară!"
35. Şi umbla apa împrejurul jertfelnicului şi şanţul se umpluse de apă.
36. Iar la vremea jertfei de seară, s-a apropiat Ilie proorocul şi a strigat la cer şi a zis: "Doamne Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Israel! Auzi-mă Doamne, auzi-mă acum cu foc, ca să cunoască astăzi poporul acesta că Tu singur eşti Dumnezeu în Israel şi că eu sunt slujitorul Tău.
37. Auzi-mă, Doamne, auzi-mă, ca să cunoască poporul acesta că Tu Doamne eşti Dumnezeu şi că Tu le întorci inima la Tine!"
38. şi s-a pogorât foc de la Domnul şi a mistuit arderea de tot şi lemnele şi pietrele şi ţărâna şi a mistuit şi toată apa care era în şanţ.
39. Şi tot poporul, când a văzut aceasta, a căzut cu faţa la pământ şi a zis "Domnul este Dumnezeu, Domnul este Dumnezeu!"
40. Iar Ilie le-a zis: "Prindeţi pe proorocii lui Baal, ca să nu scape nici unul din ei!" Şi i-au prins, şi s-a dus Ilie la pârâul Chişonului şi i-a junghiat acolo.
25. Şi a zis Ilie proorocilor lui Baal: "Să vă alegeţi un viţel şi să-l pregătiţi voi înainte, căci sunteţi mai mulţi şi să chemaţi numele dumnezeului vostru, dar foc să nu faceţi".
26. Şi au luat ei viţelul care li s-a dat şi l-au pregătit şi au chemat numele lui Baal de dimineaţă până la amiază, zicând: "Baale, auzi-ne!" Dar n-a fost nici glas, nici răspuns. Şi săreau împrejurul jertfelnicului pe care-l făcuseră.
27. Iar pe la amiază, Ilie a început să râdă de ei şi zicea: "Strigaţi mai tare, căci doar este dumnezeu! Poate stă de vorbă cu cineva, sau se îndeletniceşte cu ceva, sau este în călătorie, sau poate doarme; strigaţi tare să se trezească!"
28. Şi ei strigau cu glas mai tare şi se înţepau după obiceiul lor cu săbii şi cu lănci, până ce curgea sânge.
29. Trecuse acum de amiază şi ei s-au zbuciumat mereu până la timpul jertfei. Dar n-a fost nici glas, nici răspuns, nici auzire. Atunci a zis Ilie Tesviteanul către proorocii lui Baal: "Daţi-vă acum la o parte, ca să-mi săvârşesc şi eu jertfa mea!" şi s-au dat la o parte.
30. Atunci a zis Ilie către popor: "Apropiaţi-vă de mine!" Şi s-a apropiat tot poporul de el. Şi a făcut jertfelnicul Domnului ce fusese dărâmat;
31. A luat Ilie douăsprezece pietre, după numărul seminţiilor fiilor lui Iacov, către care a zis Domnul: "Israel va fi numele tău!"
32. Şi a zidit din pietrele acelea jertfelnicul în numele Domnului, făcând împrejurul jertfelnicului şanţ în care încăpeau două măsuri de sămânţă,
33. A aşezat lemnele pe jertfelnic, a tăiat viţelul bucăţi şi le-a pus pe el.
34. Şi a zis: "Umpleţi patru cofe cu apă şi le turnaţi peste jertfa arderii de tot şi peste lemne!" Şi au făcut aşa. Apoi a zis: "Faceţi aceasta a doua oară!" Şi au făcut la fel a doua oară. Şi a zis: "Faceţi aşa şi a treia oară!"
35. Şi umbla apa împrejurul jertfelnicului şi şanţul se umpluse de apă.
36. Iar la vremea jertfei de seară, s-a apropiat Ilie proorocul şi a strigat la cer şi a zis: "Doamne Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Israel! Auzi-mă Doamne, auzi-mă acum cu foc, ca să cunoască astăzi poporul acesta că Tu singur eşti Dumnezeu în Israel şi că eu sunt slujitorul Tău.
37. Auzi-mă, Doamne, auzi-mă, ca să cunoască poporul acesta că Tu Doamne eşti Dumnezeu şi că Tu le întorci inima la Tine!"
38. şi s-a pogorât foc de la Domnul şi a mistuit arderea de tot şi lemnele şi pietrele şi ţărâna şi a mistuit şi toată apa care era în şanţ.
39. Şi tot poporul, când a văzut aceasta, a căzut cu faţa la pământ şi a zis "Domnul este Dumnezeu, Domnul este Dumnezeu!"
40. Iar Ilie le-a zis: "Prindeţi pe proorocii lui Baal, ca să nu scape nici unul din ei!" Şi i-au prins, şi s-a dus Ilie la pârâul Chişonului şi i-a junghiat acolo.
joi, 14 iunie 2012
Gura Dodon-ului adevăr grăieşte. (câteodată)
Dragi prieteni, uitaţi-vă la ce stare m-au adus politicienii din AIE! Deja sunt nevoit să cad de acord cu Dodon, CARE deşi este savant (doctor în economie) este antiştiinţific ca moldovenist, şi care nu numai că a luat bani din bugetul public, dar şi i-a întors înapoi. Cel mai dificil îmi este însă să cad de acord cu un politician, or, este un dat că aceştia spun tare arareori adevărul. Mai mult, Mişin continuă să creadă că Dodon este trădător. Un sondaj de opinie făcut public ieri creditează însă Partidul Socialiştilor cu o popularitate sub marja de eroare şi asta nu e bine pentru că stânga (pro-rusă) din Moldova trebuie să aibă cât mai multe partide sub pragul de păşire în Parlament.
Aşadar, serviciul de presă al lui Igor Dodon emite ieri un comunicat -- plin de minciuni, de altfel -- intitulat
1) "În preambulul proiectului de memorandum cu FMI, prim-ministrul Filat este nevoit să confirme problemele serioase ale economiei moldoveneşti, inclusiv să recunoască politica economică deficitară a Primăriei Chişinău".
Aşadar, serviciul de presă al lui Igor Dodon emite ieri un comunicat -- plin de minciuni, de altfel -- intitulat
"Consecinţele grave ale semnării
Memorandumului dintre Guvernul Filat şi FMI". Nu ştiu de unde are Dodon acces la informaţii secrete, dar asta e problema lui Filat. Iată însă nişte crâmpee din declaraţia socialiştilor (economişti, n-ai ce-i face) Greceanîi şi Dodon, care bagă spinul îndoielii în observator:
1) "În preambulul proiectului de memorandum cu FMI, prim-ministrul Filat este nevoit să confirme problemele serioase ale economiei moldoveneşti, inclusiv să recunoască politica economică deficitară a Primăriei Chişinău".
2) "Guvernul Filat declară că la
sfîrşitul anului se aşteaptă un deficit important de venituri, care va trebui
să fie compensat prin fortificarea acţiunilor „de colectare” a veniturilor, şi
reducere drastică a cheltuielilor bugetare în mărime totală de 1,4 miliarde(!)
lei. Colectarea veniturilor se va face
pe calea unui pressing fiscal enorm asupra mediului de afaceri în special şi
asupra contribuabililor în general".
Punctul 1 mai poate fi calificat ca gogoaşă retorică a celor doi politicieni din opoziţie, despre care se ŞTIE că trebuie să critice guvernarea. Dar îţi dă fiori oricum. În ceea ce priveşte punctul 2, am avut ocazia să mă conving personal. Guvernul a decis să nu plătească excedentul de impozite achitat, în 2011, de contribuabili (săraci) în 2012, ci în 2013. Am mai scris şi am mai zis: avem de afacere cu o schimbare a regulilor de joc în timpul jocului şi cine anume ne fericeşte astfel?! Exact, partidele pe care le-am votat împotriva comuniştilor!
Mai mult, eu tot aştept de la ministrul Negruţa să le ordone subalternilor din inspectoratul fiscal să-mi trimită chitanţa cu impozitul pe imobil până la 30 iunie, ca să pot beneficia de reducerea de 15%. În van însă. Prieteni, există o hidră tricefală care vă amuşină finanţele, aşa că fiţi de trei ori mai atenţi decît pe vremea dictatorului, că nu poate fi bănuită de bun-simţ.
Mai ţineţi minte când exact Dodon şi Greceanîi la începutul lui 2009, în campanie electorală, minţeau că Moldova nu este afectată de criză economică, deşi ei ştiau că era?! Nu mai merită să fie crezuţi nici acum, minciunoşii! Din contra, chiar dacă veniturile la bugetul ţării sunt mai mici decât preconizate, eu vă garantez că la toamnă-iarnă Moldova va fi unica ţară din lume, alături de Cuba şi Coreea de Nord, pe care criza le va ocoli. Până atunci precis că vom realiza sloganul "Moldova fără sărăcie", iar tinerii căsătoriţi vor primi înlesniri pentru procurarea apartamentului, după cum scrie în programul electoral al unui partid din AIE.
Criza va ocoli Moldova, zic, pentru că va NU avea ce mânca aicea. Bine că încă Occidentul ne mai susţine contra adoptare de legi indezirabile, pentru că dacă ne lasă, vom prânzi bucate din meniul Sf. Ioan Botezătorul.
Punctul 1 mai poate fi calificat ca gogoaşă retorică a celor doi politicieni din opoziţie, despre care se ŞTIE că trebuie să critice guvernarea. Dar îţi dă fiori oricum. În ceea ce priveşte punctul 2, am avut ocazia să mă conving personal. Guvernul a decis să nu plătească excedentul de impozite achitat, în 2011, de contribuabili (săraci) în 2012, ci în 2013. Am mai scris şi am mai zis: avem de afacere cu o schimbare a regulilor de joc în timpul jocului şi cine anume ne fericeşte astfel?! Exact, partidele pe care le-am votat împotriva comuniştilor!
Mai mult, eu tot aştept de la ministrul Negruţa să le ordone subalternilor din inspectoratul fiscal să-mi trimită chitanţa cu impozitul pe imobil până la 30 iunie, ca să pot beneficia de reducerea de 15%. În van însă. Prieteni, există o hidră tricefală care vă amuşină finanţele, aşa că fiţi de trei ori mai atenţi decît pe vremea dictatorului, că nu poate fi bănuită de bun-simţ.
Mai ţineţi minte când exact Dodon şi Greceanîi la începutul lui 2009, în campanie electorală, minţeau că Moldova nu este afectată de criză economică, deşi ei ştiau că era?! Nu mai merită să fie crezuţi nici acum, minciunoşii! Din contra, chiar dacă veniturile la bugetul ţării sunt mai mici decât preconizate, eu vă garantez că la toamnă-iarnă Moldova va fi unica ţară din lume, alături de Cuba şi Coreea de Nord, pe care criza le va ocoli. Până atunci precis că vom realiza sloganul "Moldova fără sărăcie", iar tinerii căsătoriţi vor primi înlesniri pentru procurarea apartamentului, după cum scrie în programul electoral al unui partid din AIE.
Criza va ocoli Moldova, zic, pentru că va NU avea ce mânca aicea. Bine că încă Occidentul ne mai susţine contra adoptare de legi indezirabile, pentru că dacă ne lasă, vom prânzi bucate din meniul Sf. Ioan Botezătorul.
miercuri, 13 iunie 2012
Aoleu! Moldovenii combat corupţia -- chintesenţa filosofiei lor de viaţă
"Corupţia e mai proastă decât prostituţia.
Ultima poate să pericliteze morala unui individ,
prima însă periclitează, irevocabil, morala unei ţări întregi"
-- Karl Kraus, jurnalist şi satiric austriac
Rădăcini
Dragi prieteni, după ce Parlamentul a adoptat legea ruşinoasă, dar necesară ca tămăduirea unei boli venerice, iar Curtea de la Strassbourg ne-a mai uşurat bugetul de 12 mii de euro pentru că nicidecum nu dorim să devenim toleranţi până şi cu gay-ii, povăţuitorii noştri occidentali ne bat obrazul în privinţa corupţiei. Aceşti dascăli ai noştri de la Bruxelles şi Washington pe lângă faptul că nu ne spun când o să ne dea vize liberalizate, vor să ne ia ceea ce au construit românii mai scump sufletului lor de-a lungul existenţei lor milenare -- modul corupt de abordarea a legii şi a vieţii în întregime.
Oare nu au fost corupţi -- în sens de păcătoşi -- ciobanii care l-au ucis pe cel moldovan în "Mioriţa"? Şi acela, la rândul său, nu avea o mondoviziune coruptă că a acceptat moartea în locul luptei (glorioasă eventual)? Manole îi paţan cu colegii calfe şi zidari, dar îşi ucide soţia!
Oare nu au fost corupţi domnitorii moldoveni şi munteni care cumpărau tronurile celor două ţări de la sultanul istanbulez? După Cantemir, fanarioţii erau trimişi în ţările noastre ca general manageri. Clasicul Costache Negruzzi în scrisoarea a 22-a, numită şi "Istoria unei plăcinte" descrie cu lux de amănunte un pattern de obţinere a locurilor în adminisraţia statului la hotarul secolelor 18 cu 19. Şi iată cu o aşa tradiţie moştenită de la strămoşii din colb de cronici, moldovenii şi românii de astăzi (ca cetăţeni ai două ţări distincte) vor să combată corupţia. Învăscută prin laptele mamei şi cu idealul de om descurcăreţ, jinduit de majoritate.
Ştiu că este lege, dar eu sunt mai sus de ea. Mulţi moldoveni pot să conştientizeze că sunt păcătoşi, să aibă remuşcări din această cauză, dar ABSOLUT nimeni nu regretă că este corupt. Adică ţinem să nu trecem peste legea moral-religoasă, dar trecem cu uşurinţă peste stavilele legilor de stat şi CULMEA! nu înţelegem că ambele acţiuni sunt imorale în aceeaşi măsură. Câţi manageri moldoveni au remuşcări că nu-şi plătesc angajaţii? Oare au remuşcări cei 15 profesori care dau interviuri CCCEC-ului pentru că au dat să copieze ucenicilor? Oare au remuşcări medicii moldoveni care nu încep operaţia până nu pun în buzunar euro-ul sau măcar promisiunea pacientului că "se va achita"? Or, tocmai aici este vorba de neleguirii condamnate atât de stat, cât şi învăţătura religioasă. În sufletul nostru de moldoveni nu condamnăm corupţii nimeriţi pe mâna organelor de drept -- mai degrabă îi compătimim!
Corupţia în mentalitatea rusticilor
Mă sună zilele acestea o rudă îndepărtată dintr-un sat şi mă roagă să-l rog pe preşedintele Timofti să pună un cuvânt pentru a fi angajat la entitatea care eliberează numere auto a Ministerului Tehnologiilor Informaţionale dintr-o capitală de raion. E clar: sfânta stupiditate rurală! care a găsit o astfel de variantă pentru a obţine locul de muncă râvnit. La rându-mi, i-am spus că Timfoti încă nu a ajuns la subiectul "Ce pot face eu ca preşedinte pentru fericirea lui Daniel Lachi", coada fiind cam de vreo 3,5 milioane de conaţionali în faţă, dar înţelegeţi şi voi înşivă, dragi amici, că un astfel de pattern de gândire este specific majorităţii pragmaticilor moldoveni, pentru care politica este un angrenaj de parvenire şi nu o aplicare nobilă a idealurilor platonice.
(Mai-cărturarii realizează că dibui aici areola unei confuze chestiuni de etică, însă stilul metafizic îmi este prea îngust şi insuficient de jilav).
Dar cea mai spectaculoasă orgie corupţională la care avem ocazia să asistăm ca naţiune, cu toţii, este campania de obţinere a certificatului de cunoştinţe contra bani, numită BAC. După venirea AIE-ului nostru am căzut în mai rău cu indicii corupţiei, iar după campania de bac din anul acesta mi-i teamă că o să picăm şi mai mult. Mi-i jenă de Voronin pentru că noi, naivii, credeam că o să aducem la guvernare serafimi şi heruvimi. Indivizi care îşi dezvăluie averile, dar nu doresc să dezvăluie pattern-ul prin care au făcut primul milion, vor să eradicheze corupţia într-o ţară cu mentalitatea atât de coruptă încât nu ştie ce cale să aleagă: occidentală sau orientală. Ipocriţii îi conduc pe ipocriţi şi tare sunt curios să vedem unde o să ajungem împreună.
Sofisme inutile ca încercări de spargere
Ce legătură are toată tărăşenia asta corupţionistă cu mult-hohotit-chicotitul proiect de lege al deputatului liberal Munteanu, care vrea să moralizeze (unii) bărbaţi moldoveni solicitanţi de amor contra biştari? Freud are o anumită opinie despre amicul meu parlamentar care demonstrează atâta zel pentru proiecte populiste cu genericul "sex sells", dar întrebarea este dacă această lege va cauza schimbări. Eu sunt sceptic, cine are de cumpărat va continua s-o facă, "viaţa va găsi o cale", ca să citez din "Jurassicul" lui Spielberg. Gustul amar lăsat de moţiunile PL este generat de marele potenţial al aşteptărilor care s-a creat odată cu stabilirea partidelor AIE la guvernare.Parcă altceva aşteptam de la ei, că de morala noastră avem grijă şi singuri, în cel mai rău caz episcopul Marchel şi popa Valuţă (termenul îmi aparţine, epigonilor!) ne apără gratis.
În cartea sa, "Republica", amicul lui Aristotel, Platon, scrie o mulţime de nebunii cum ar fi posesia în devălmăşie a femeilor, dar de-a dreptul deşucheată mi se pare ideea că este moral ca demnitarii de stat să mintă. "În relaţiile cu duşmanii şi cetăţenii statului". Cu 2300 de ani în urmă, înţeleptul grec ajungea la concluzia că ceea ce nu poate fi eradicat, trebuie legiferat. Cel puţin la nivel moral. Eu zic că şi noi trebuie să permitem un anumit grad de morală coruptă celor mai mari demnitari din statul moldav, la nu mai mult de 10 top officials, cum ar fi preşedintele, speakerul şi premierul, ei hai, de-acum merg şi vicespeakerii şi vicepremierii plus conducătorii Bălţiului, Chişinăului şi Gagauz-Yeri-ului.
La eventuala replică despre capul la peşte, voi zice: ce folos că avem capi necorupţi, dacă acest cap consolidat nu duce la întremarea întregului organism? Chiar ar trebui să instituim un titlu special în stat, care să fie acordat acestor demnitari, recunoscuţi drept corupţi oficiali pe intern şi extern cum ar fi corruptus maximus, după pattern-ul pontifex maximus. Aşa stând lucrurile, corupţii maximi vor depune eforturi sizifice -- ca intensitate şi finalitate -- pentru a se demasca unii pe alţii, pe subalternii, pe oricine, iar în campaniile electorale!... O, în renumitele campanii electorale moldoveneşti se dezvăluie atâtea, iar societatea alegătoare tot votează pe cine trebuie. Corupţii minori îi votează pe corupţii maximi, după care ultimii fac legi de combatere a corupţiei.
Pe cine vor să prostească occidentalii? Pustiu de iluzii, aştept şi eu ce o să se întâmple. Repet, sunt tare curios să văd dacă partidele din AIE nu numai că pot critica comuniştii, dar şi pot face ceva mai bun decât pekeremeii.
PS: Da, mai este şi Biserica Ortodoxă -- bicefală în loc de autocefală în Moldova -- care are amvoane de unde poate predica maselor împotriva corupţiei. Este un DAR totuşi despre un pai, o bârnă şi vreo doi ochi...
o foto de pe facebook
Ultima poate să pericliteze morala unui individ,
prima însă periclitează, irevocabil, morala unei ţări întregi"
-- Karl Kraus, jurnalist şi satiric austriac
Rădăcini
Dragi prieteni, după ce Parlamentul a adoptat legea ruşinoasă, dar necesară ca tămăduirea unei boli venerice, iar Curtea de la Strassbourg ne-a mai uşurat bugetul de 12 mii de euro pentru că nicidecum nu dorim să devenim toleranţi până şi cu gay-ii, povăţuitorii noştri occidentali ne bat obrazul în privinţa corupţiei. Aceşti dascăli ai noştri de la Bruxelles şi Washington pe lângă faptul că nu ne spun când o să ne dea vize liberalizate, vor să ne ia ceea ce au construit românii mai scump sufletului lor de-a lungul existenţei lor milenare -- modul corupt de abordarea a legii şi a vieţii în întregime.
Oare nu au fost corupţi -- în sens de păcătoşi -- ciobanii care l-au ucis pe cel moldovan în "Mioriţa"? Şi acela, la rândul său, nu avea o mondoviziune coruptă că a acceptat moartea în locul luptei (glorioasă eventual)? Manole îi paţan cu colegii calfe şi zidari, dar îşi ucide soţia!
Oare nu au fost corupţi domnitorii moldoveni şi munteni care cumpărau tronurile celor două ţări de la sultanul istanbulez? După Cantemir, fanarioţii erau trimişi în ţările noastre ca general manageri. Clasicul Costache Negruzzi în scrisoarea a 22-a, numită şi "Istoria unei plăcinte" descrie cu lux de amănunte un pattern de obţinere a locurilor în adminisraţia statului la hotarul secolelor 18 cu 19. Şi iată cu o aşa tradiţie moştenită de la strămoşii din colb de cronici, moldovenii şi românii de astăzi (ca cetăţeni ai două ţări distincte) vor să combată corupţia. Învăscută prin laptele mamei şi cu idealul de om descurcăreţ, jinduit de majoritate.
Ştiu că este lege, dar eu sunt mai sus de ea. Mulţi moldoveni pot să conştientizeze că sunt păcătoşi, să aibă remuşcări din această cauză, dar ABSOLUT nimeni nu regretă că este corupt. Adică ţinem să nu trecem peste legea moral-religoasă, dar trecem cu uşurinţă peste stavilele legilor de stat şi CULMEA! nu înţelegem că ambele acţiuni sunt imorale în aceeaşi măsură. Câţi manageri moldoveni au remuşcări că nu-şi plătesc angajaţii? Oare au remuşcări cei 15 profesori care dau interviuri CCCEC-ului pentru că au dat să copieze ucenicilor? Oare au remuşcări medicii moldoveni care nu încep operaţia până nu pun în buzunar euro-ul sau măcar promisiunea pacientului că "se va achita"? Or, tocmai aici este vorba de neleguirii condamnate atât de stat, cât şi învăţătura religioasă. În sufletul nostru de moldoveni nu condamnăm corupţii nimeriţi pe mâna organelor de drept -- mai degrabă îi compătimim!
Corupţia în mentalitatea rusticilor
Mă sună zilele acestea o rudă îndepărtată dintr-un sat şi mă roagă să-l rog pe preşedintele Timofti să pună un cuvânt pentru a fi angajat la entitatea care eliberează numere auto a Ministerului Tehnologiilor Informaţionale dintr-o capitală de raion. E clar: sfânta stupiditate rurală! care a găsit o astfel de variantă pentru a obţine locul de muncă râvnit. La rându-mi, i-am spus că Timfoti încă nu a ajuns la subiectul "Ce pot face eu ca preşedinte pentru fericirea lui Daniel Lachi", coada fiind cam de vreo 3,5 milioane de conaţionali în faţă, dar înţelegeţi şi voi înşivă, dragi amici, că un astfel de pattern de gândire este specific majorităţii pragmaticilor moldoveni, pentru care politica este un angrenaj de parvenire şi nu o aplicare nobilă a idealurilor platonice.
(Mai-cărturarii realizează că dibui aici areola unei confuze chestiuni de etică, însă stilul metafizic îmi este prea îngust şi insuficient de jilav).
Dar cea mai spectaculoasă orgie corupţională la care avem ocazia să asistăm ca naţiune, cu toţii, este campania de obţinere a certificatului de cunoştinţe contra bani, numită BAC. După venirea AIE-ului nostru am căzut în mai rău cu indicii corupţiei, iar după campania de bac din anul acesta mi-i teamă că o să picăm şi mai mult. Mi-i jenă de Voronin pentru că noi, naivii, credeam că o să aducem la guvernare serafimi şi heruvimi. Indivizi care îşi dezvăluie averile, dar nu doresc să dezvăluie pattern-ul prin care au făcut primul milion, vor să eradicheze corupţia într-o ţară cu mentalitatea atât de coruptă încât nu ştie ce cale să aleagă: occidentală sau orientală. Ipocriţii îi conduc pe ipocriţi şi tare sunt curios să vedem unde o să ajungem împreună.
Sofisme inutile ca încercări de spargere
Ce legătură are toată tărăşenia asta corupţionistă cu mult-hohotit-chicotitul proiect de lege al deputatului liberal Munteanu, care vrea să moralizeze (unii) bărbaţi moldoveni solicitanţi de amor contra biştari? Freud are o anumită opinie despre amicul meu parlamentar care demonstrează atâta zel pentru proiecte populiste cu genericul "sex sells", dar întrebarea este dacă această lege va cauza schimbări. Eu sunt sceptic, cine are de cumpărat va continua s-o facă, "viaţa va găsi o cale", ca să citez din "Jurassicul" lui Spielberg. Gustul amar lăsat de moţiunile PL este generat de marele potenţial al aşteptărilor care s-a creat odată cu stabilirea partidelor AIE la guvernare.Parcă altceva aşteptam de la ei, că de morala noastră avem grijă şi singuri, în cel mai rău caz episcopul Marchel şi popa Valuţă (termenul îmi aparţine, epigonilor!) ne apără gratis.
În cartea sa, "Republica", amicul lui Aristotel, Platon, scrie o mulţime de nebunii cum ar fi posesia în devălmăşie a femeilor, dar de-a dreptul deşucheată mi se pare ideea că este moral ca demnitarii de stat să mintă. "În relaţiile cu duşmanii şi cetăţenii statului". Cu 2300 de ani în urmă, înţeleptul grec ajungea la concluzia că ceea ce nu poate fi eradicat, trebuie legiferat. Cel puţin la nivel moral. Eu zic că şi noi trebuie să permitem un anumit grad de morală coruptă celor mai mari demnitari din statul moldav, la nu mai mult de 10 top officials, cum ar fi preşedintele, speakerul şi premierul, ei hai, de-acum merg şi vicespeakerii şi vicepremierii plus conducătorii Bălţiului, Chişinăului şi Gagauz-Yeri-ului.
La eventuala replică despre capul la peşte, voi zice: ce folos că avem capi necorupţi, dacă acest cap consolidat nu duce la întremarea întregului organism? Chiar ar trebui să instituim un titlu special în stat, care să fie acordat acestor demnitari, recunoscuţi drept corupţi oficiali pe intern şi extern cum ar fi corruptus maximus, după pattern-ul pontifex maximus. Aşa stând lucrurile, corupţii maximi vor depune eforturi sizifice -- ca intensitate şi finalitate -- pentru a se demasca unii pe alţii, pe subalternii, pe oricine, iar în campaniile electorale!... O, în renumitele campanii electorale moldoveneşti se dezvăluie atâtea, iar societatea alegătoare tot votează pe cine trebuie. Corupţii minori îi votează pe corupţii maximi, după care ultimii fac legi de combatere a corupţiei.
Pe cine vor să prostească occidentalii? Pustiu de iluzii, aştept şi eu ce o să se întâmple. Repet, sunt tare curios să văd dacă partidele din AIE nu numai că pot critica comuniştii, dar şi pot face ceva mai bun decât pekeremeii.
PS: Da, mai este şi Biserica Ortodoxă -- bicefală în loc de autocefală în Moldova -- care are amvoane de unde poate predica maselor împotriva corupţiei. Este un DAR totuşi despre un pai, o bârnă şi vreo doi ochi...
o foto de pe facebook
duminică, 10 iunie 2012
научимся понимать самое просто
Сколько же еще столетий копить нам знания, прежде чем мы научимся понимать самое простое.
Принцип зеркала. Прежде чем судить о других, следует обратить внимание на себя.
Принцип боли. Обиженный человек сам наносит обиды другим.
Принцип верхней дороги. Мы переходим на более высокий уровень, когда начинаем обращаться с другими лучше, чем они обращаются с нами.
Принцип бумеранга. Когда мы помогаем другим, мы помогаем сами себе
Принцип молотка. Никогда не используйте молоток, чтобы убить комара на лбу собеседника.
Принцип обмена. Вместо того чтобы ставить других на место, мы должны поставить на их место себя.
Принцип обучения. Каждый человек, которого мы встречаем, потенциально способен нас чему-нибудь научить.
Принцип харизмы. Люди проявляют интерес к человеку, который интересуется ими.
Принцип 10 баллов. Вера в лучшие качества людей обычно заставляет их проявлять свои лучшие качества.
Принцип конфронтации. Сначала следует позаботиться о людях и только потом вступать с ними в конфронтацию.
Принцип каменной скалы. Доверие — это фундамент любых взаимоотношений.
Принцип лифта. В процессе взаимоотношений мы можем поднимать людей вверх или опускать вниз.
Принцип ситуации. Никогда не допускайте, чтобы ситуация значила для вас больше, чем взаимоотношения .
Принцип Боба. Когда у Боба есть проблемы со всеми, главной проблемой обычно является сам Боб.
Принцип доступности. Легкость в отношениях с самим собой помогает другим чувствовать себя свободно с нами.
Принцип окопа. Когда готовишься к сражению, выкопай для себя такой окоп, чтобы в нем поместился друг.
Принцип земледелия. Все взаимоотношения нужно культивировать
Принцип 101 процента. Отыскать 1 процент, с которым мы согласны, и направить на него 100 процентов наших усилий.
Принцип терпения. Путешествовать вместе с другими всегда приходится медленнее, чем путешествовать одному
Принцип празднования. Подлинная проверка взаимоотношений заключается не только в том, насколько мы верны друзьям, когда они терпят неудачу, но и в том, как сильно мы радуемся, когда они добиваются успеха
Принцип дружбы. При прочих равных условиях люди будут стремиться работать с теми, кто им нравится; при прочих неравных условиях они все равно будут это делать
Принцип сотрудничества. Совместная работа повышает вероятность совместной победы
Принцип удовлетворения. В замечательных взаимоотношениях сторонам для получения удовольствия достаточно просто находиться вместе.
Принцип зеркала. Прежде чем судить о других, следует обратить внимание на себя.
Принцип боли. Обиженный человек сам наносит обиды другим.
Принцип верхней дороги. Мы переходим на более высокий уровень, когда начинаем обращаться с другими лучше, чем они обращаются с нами.
Принцип бумеранга. Когда мы помогаем другим, мы помогаем сами себе
Принцип молотка. Никогда не используйте молоток, чтобы убить комара на лбу собеседника.
Принцип обмена. Вместо того чтобы ставить других на место, мы должны поставить на их место себя.
Принцип обучения. Каждый человек, которого мы встречаем, потенциально способен нас чему-нибудь научить.
Принцип харизмы. Люди проявляют интерес к человеку, который интересуется ими.
Принцип 10 баллов. Вера в лучшие качества людей обычно заставляет их проявлять свои лучшие качества.
Принцип конфронтации. Сначала следует позаботиться о людях и только потом вступать с ними в конфронтацию.
Принцип каменной скалы. Доверие — это фундамент любых взаимоотношений.
Принцип лифта. В процессе взаимоотношений мы можем поднимать людей вверх или опускать вниз.
Принцип ситуации. Никогда не допускайте, чтобы ситуация значила для вас больше, чем взаимоотношения .
Принцип Боба. Когда у Боба есть проблемы со всеми, главной проблемой обычно является сам Боб.
Принцип доступности. Легкость в отношениях с самим собой помогает другим чувствовать себя свободно с нами.
Принцип окопа. Когда готовишься к сражению, выкопай для себя такой окоп, чтобы в нем поместился друг.
Принцип земледелия. Все взаимоотношения нужно культивировать
Принцип 101 процента. Отыскать 1 процент, с которым мы согласны, и направить на него 100 процентов наших усилий.
Принцип терпения. Путешествовать вместе с другими всегда приходится медленнее, чем путешествовать одному
Принцип празднования. Подлинная проверка взаимоотношений заключается не только в том, насколько мы верны друзьям, когда они терпят неудачу, но и в том, как сильно мы радуемся, когда они добиваются успеха
Принцип дружбы. При прочих равных условиях люди будут стремиться работать с теми, кто им нравится; при прочих неравных условиях они все равно будут это делать
Принцип сотрудничества. Совместная работа повышает вероятность совместной победы
Принцип удовлетворения. В замечательных взаимоотношениях сторонам для получения удовольствия достаточно просто находиться вместе.
miercuri, 30 mai 2012
Remember? There Is Such A Country As Moldova!
A concise foreword
It's almost three years since the Moldovan society ousted the Communists (PCRM) from power, as the non-Communist parties have been ruling this country. In the article below I am not going to bring figures and statistics to persuade, I'd rather ground on my feelings of a journalist with my eyes permanently on the developments in the Republic of Moldova. On the other hand, the figures and statistics and the opinion polls abound in this country, though the custom here is not to trust them with one's whole heart.
A general conclusion is that the heroic spirit has somewhat waned since the Summer and especially Autumn of 2009. The people's (voters') trust in the winning parties and enthusiasm for reform have fallen, too. During the Communists' era, former president Voronin was largely viewed as THE father of the nation. Now the ruling pro-West three-party alliance has failed in forwarding a national leader, while the leaders of the three parties can't help leering at one another. For a paternalist society, as the Moldovan one is, it's hard psychologically. People need to have a leader at whom they may project their hopes, and also a scape-goat in case of failure and disappointment.
Religion
The main and largest religious organization -- the Moldovan Metropolitan Church, a subsidiary to the Russian Patriarchate -- is having a hard time. Last Friday the Moldovan Parliament passed and, last Monday, the President sealed the Law on the Equality of Chances, which discourages discrimination. The problem there was that that law also condemns the discrimination of homosexuals.
In its pre-adoption stage, the draft was much debated within society, with the Orthodox Church disapproving of the notion of "sexual orientation" in the paper. There were protests, news conferences and dirty words traded, especially on behalf of the Balti bishop Marchel.
Then, on Friday (May 25) and on Monday (May 28), some priests and hard-line Orthodox lay people went as far as to demand the resignation of the metropolitan bishop of Moldova and Chisinau, Vladimir. It's canonically done by the Muscovite Patriarchate, so there were clergy eager to ask Patriarch Kirill to fire Vladimir, for not being too keen to oppose the adoption of the controversial law.
Metropolitan Bishop Vladimir reacted by an encyclic, deploring the adoption of the law and heralding a moral decadence of the society, but, at the same time, he regretted the disunion within the Church. Right may be some observers, who guessed there was nothing 'homo' in all the clergy's stirs about this law, it's just a fight for the see of the Moldovan Orthodox Church, craved for by the Balti bishop, as neither other Moldovan bishops should be ruled out.
It's not clear what's the attitude of the big majority of the population as to this law, but it should be kept in mind that the Moldovan society is far from being too civilized, given its (recent) history and the steady brain-flow that this country has been experiencing since stating its Independence in 1991. One cannot speak of much tolerance for any minorities here, as the sexual minorities may get contempt in the best case, and public lapidation in the worst.
The barbaric zeal of some of the clerics from the Moldovan Church for fighting sexual non-discrimination churned up the last intellectuals -- religiously moderate -- who resolved not to attend "such a church" or to join the Bessarabian Orthodox Church, a subsidiary of the Romanian Patriarchate. Echoes were heard in (print) media and on social networks that the 'Russian' Church from Moldova will remain only with the village elderly. More and more intellectuals, columnists and opinion leaders avow Moldova needs an Orthodox Church of its own.
Although not approving of the 'sexual orientation' phrase from the law, the other (smaller) religious organizations from Moldova did not make such a fuss about it as the Moldovan orthodox hard-liners and clergy did. The latter ones have gone as far as to demand the anathema of the 53 MPs who voted the law, plus the prime-minister, the president, the chair judge of the Constitutional Court and the Justice minister. Things have never been so bad in the Moldovan Orthodox Church since Soviet times.
Society and Culture
Poverty is overwhelming in the countryside. More and more villages a left without inhabitants. People migrate to towns, to Chisinau or abroad. Fewer and fewer children are born. Fresh graduates of teacher-training universities are reluctant to go and teach kids in villages, they prefer (illegal) jobs abroad and low-paying jobs in Chisinau and Balti, Moldova's biggest cities.
The labor migration keeps this country running, otherwise there would be no money to pay for utilities and consumer goods. The worst side of the emigration is that it tears apart families - the cells of society as Marx put it. The ratio of divorces to marriages has been 1/2 for 15 years at least. Children are being reared without one and often both parents by grandparents and relatives. It teaches them money can buy everything and deteriorates their psyche.
Moldova's reputation for a state hesitating, balancing between East and West finds its projection within the ethnic mindset of the Moldovan citizens. Not all the Moldovans have yet decided whether they ARE also Romanians or just Moldovans, in terms of ethnicity. Meanwhile, the (Russian-speaking) national minorities keep up their propensity for hating everything Romanian and 'liking' the Moldovans. The left-wing political parties maintain the spirits high by scaring the Russian-speakers that Romania just craves for occupying Moldova. Much resilience is displayed towards learning and speaking the official Romanian (Moldovan, - in the Constitution) language, especially by the Gagauz civil servants and by the pro-Russian parties and social movements.
The Moldovans have never been too much of 'hard' readers: this was pointed out by the Moldavian scholar prince of the 18th century Dimitrie Cantemir, and by the present-day opinion polls. Television is overwhelming the Moldovans' minds, as the Internet is grasping more and more ground. The (young) people realize that reading is not going to make you rich soon and consequently stay hands crossed or seek for jobs abroad.
However, despite general scarceness, the wedding and christening parties, as well as the funerals tend to get more and more expensive both for the organizers and attendants. The theaters, churches and museums are not complaining of mass invasions.
Government
Woe to the poor government of Moldova! What remedies, what means has it not tried to fulfill its electoral slogan 'Moldova without poverty'? Alas, everything seems to be in vain. Some are afraid to think of what may happen to this country unless the IMF stretches it a helpful hand. The last invention of the Government was to postpone by a year the return of the extra-taxes that citizens may have paid. During the Communists' times, Voronin used to harass the big-shark businesses. Now this Government strips the poor of their weak hope that Moldova may NOT be a failing state.
The politicians from the ruling parties used to have a golden excuse for keeping things NOT running: the lack of a full-fledged President. One has been elected on March 16th, and the things don't seem to gain momentum fast enough. The impression is that the romantic politicians who were in political opposition three years ago, now have turned into coarse bureaucrats, fearing their mandate would not last enough to make them a decent fortune.
This Government promised the Moldovans they would go -- visa free -- to Europe starting 2013. Now, this Government's top dignitaries say they miscalculated the time and the efforts and the people's determination and everything. Approaching Europe, becoming European in mentality and, the boldest would say, joining the EU was a nice 'national idea(l)' until not long ago, but it's loosing its catch with the people. The ones who very much wanted to leave and work abroad have already done so either illegally or with Romanian and Bulgarian passports.
Education and medical workers, road police and judges: everybody in this country knows they have price lists for solving any problem you may have. Sometimes they even catch one another red-handed, but, again, everybody knows here they have families to feed, too. Was it Transparency International that found that the state structure corruption index has worsened after the non-Communists came to power in Moldova, or was it a report by the US State Department? I think both.
Economy and Infrastructure
The general feeling is nobody wants to sell anything in this country, as the majority keep their money tight and open their wallets just for the strictly necessary. However, the private mobile telephony operators are known to do well, while the fixed telephony state-owned operator Moldtelecom is known to pass through hard times. Experts say Moldova may have lost its chance to sell its national operator at a good price. Fewer and fewer need and use office or home phones -- it's a world trend.
The state-own cigarette-maker is said to head towards the bankruptcy pit, the biggest state-owned bakery hardly makes it, although the managers of the crippling state-owned enterprises are envied, even hated for having abnormally big wages of tens (hundreds) of thousands of lei per month, while the average salary here is 2-4 thousands.
The economy displayed signs of improvement in 2010 and 2011, but the figures looked dim in the first quarter of 2012. Moldova has climbed several steps in the World Bank's 'Doing Business' report, however there are no signs it's become any easier to start and operate a business in this country, compared, say, to the Communist decade. On the contrary, more and more small (and bigger) businesses are noticed to close. There is no feeling of fair competition, however there are rumors that certain economic (only?!) branches are 'protected' by certain politicians (oligarchs, as the saying goes here.)
The good thing is that roads are being repaired more and more, not without western financial support. The flights will become cheaper and the banks (the most known ones) are robust, though offer expensive loans and cheap deposits. The media is only sector booming with freedom, not with prosperity.
An even shorter afterword
The labor migration is Moldva's biggest and luck and misfortune. Without those migrant workers Moldova would have failed long ago, they are still keeping it not dying. Meanwhile, the morals worsen, the new generation can't be taught morals by their mom and dad, as it's been for millennia. It's hard to say what's going to become of these kids of the migrants when grown-up. The jails are already overcrowded.
The shortage in middle-age people makes but fragile Moldova's Western course: many of them are not at home to vote. The left-wing parties prophesy the West is all evil, and try to ferry the country Eastwards. It's feared that the elderly may buy the lie and the Communists still may return to power, also given the natural erosion of the credibility of any government. Having split apart from the Soviet Union, Moldova HAS BECOME a capitalist country, but most of its population do not have a free-market mindset. It may still be Europe's favorite barbarian in the Eastern Partnership, but as any barbarian Moldova still may get drunk and hysterical, because predictable it has never been.
It's almost three years since the Moldovan society ousted the Communists (PCRM) from power, as the non-Communist parties have been ruling this country. In the article below I am not going to bring figures and statistics to persuade, I'd rather ground on my feelings of a journalist with my eyes permanently on the developments in the Republic of Moldova. On the other hand, the figures and statistics and the opinion polls abound in this country, though the custom here is not to trust them with one's whole heart.
A general conclusion is that the heroic spirit has somewhat waned since the Summer and especially Autumn of 2009. The people's (voters') trust in the winning parties and enthusiasm for reform have fallen, too. During the Communists' era, former president Voronin was largely viewed as THE father of the nation. Now the ruling pro-West three-party alliance has failed in forwarding a national leader, while the leaders of the three parties can't help leering at one another. For a paternalist society, as the Moldovan one is, it's hard psychologically. People need to have a leader at whom they may project their hopes, and also a scape-goat in case of failure and disappointment.
Religion
The main and largest religious organization -- the Moldovan Metropolitan Church, a subsidiary to the Russian Patriarchate -- is having a hard time. Last Friday the Moldovan Parliament passed and, last Monday, the President sealed the Law on the Equality of Chances, which discourages discrimination. The problem there was that that law also condemns the discrimination of homosexuals.
In its pre-adoption stage, the draft was much debated within society, with the Orthodox Church disapproving of the notion of "sexual orientation" in the paper. There were protests, news conferences and dirty words traded, especially on behalf of the Balti bishop Marchel.
Then, on Friday (May 25) and on Monday (May 28), some priests and hard-line Orthodox lay people went as far as to demand the resignation of the metropolitan bishop of Moldova and Chisinau, Vladimir. It's canonically done by the Muscovite Patriarchate, so there were clergy eager to ask Patriarch Kirill to fire Vladimir, for not being too keen to oppose the adoption of the controversial law.
Metropolitan Bishop Vladimir reacted by an encyclic, deploring the adoption of the law and heralding a moral decadence of the society, but, at the same time, he regretted the disunion within the Church. Right may be some observers, who guessed there was nothing 'homo' in all the clergy's stirs about this law, it's just a fight for the see of the Moldovan Orthodox Church, craved for by the Balti bishop, as neither other Moldovan bishops should be ruled out.
It's not clear what's the attitude of the big majority of the population as to this law, but it should be kept in mind that the Moldovan society is far from being too civilized, given its (recent) history and the steady brain-flow that this country has been experiencing since stating its Independence in 1991. One cannot speak of much tolerance for any minorities here, as the sexual minorities may get contempt in the best case, and public lapidation in the worst.
The barbaric zeal of some of the clerics from the Moldovan Church for fighting sexual non-discrimination churned up the last intellectuals -- religiously moderate -- who resolved not to attend "such a church" or to join the Bessarabian Orthodox Church, a subsidiary of the Romanian Patriarchate. Echoes were heard in (print) media and on social networks that the 'Russian' Church from Moldova will remain only with the village elderly. More and more intellectuals, columnists and opinion leaders avow Moldova needs an Orthodox Church of its own.
Although not approving of the 'sexual orientation' phrase from the law, the other (smaller) religious organizations from Moldova did not make such a fuss about it as the Moldovan orthodox hard-liners and clergy did. The latter ones have gone as far as to demand the anathema of the 53 MPs who voted the law, plus the prime-minister, the president, the chair judge of the Constitutional Court and the Justice minister. Things have never been so bad in the Moldovan Orthodox Church since Soviet times.
Society and Culture
Poverty is overwhelming in the countryside. More and more villages a left without inhabitants. People migrate to towns, to Chisinau or abroad. Fewer and fewer children are born. Fresh graduates of teacher-training universities are reluctant to go and teach kids in villages, they prefer (illegal) jobs abroad and low-paying jobs in Chisinau and Balti, Moldova's biggest cities.
The labor migration keeps this country running, otherwise there would be no money to pay for utilities and consumer goods. The worst side of the emigration is that it tears apart families - the cells of society as Marx put it. The ratio of divorces to marriages has been 1/2 for 15 years at least. Children are being reared without one and often both parents by grandparents and relatives. It teaches them money can buy everything and deteriorates their psyche.
Moldova's reputation for a state hesitating, balancing between East and West finds its projection within the ethnic mindset of the Moldovan citizens. Not all the Moldovans have yet decided whether they ARE also Romanians or just Moldovans, in terms of ethnicity. Meanwhile, the (Russian-speaking) national minorities keep up their propensity for hating everything Romanian and 'liking' the Moldovans. The left-wing political parties maintain the spirits high by scaring the Russian-speakers that Romania just craves for occupying Moldova. Much resilience is displayed towards learning and speaking the official Romanian (Moldovan, - in the Constitution) language, especially by the Gagauz civil servants and by the pro-Russian parties and social movements.
The Moldovans have never been too much of 'hard' readers: this was pointed out by the Moldavian scholar prince of the 18th century Dimitrie Cantemir, and by the present-day opinion polls. Television is overwhelming the Moldovans' minds, as the Internet is grasping more and more ground. The (young) people realize that reading is not going to make you rich soon and consequently stay hands crossed or seek for jobs abroad.
However, despite general scarceness, the wedding and christening parties, as well as the funerals tend to get more and more expensive both for the organizers and attendants. The theaters, churches and museums are not complaining of mass invasions.
Government
Woe to the poor government of Moldova! What remedies, what means has it not tried to fulfill its electoral slogan 'Moldova without poverty'? Alas, everything seems to be in vain. Some are afraid to think of what may happen to this country unless the IMF stretches it a helpful hand. The last invention of the Government was to postpone by a year the return of the extra-taxes that citizens may have paid. During the Communists' times, Voronin used to harass the big-shark businesses. Now this Government strips the poor of their weak hope that Moldova may NOT be a failing state.
The politicians from the ruling parties used to have a golden excuse for keeping things NOT running: the lack of a full-fledged President. One has been elected on March 16th, and the things don't seem to gain momentum fast enough. The impression is that the romantic politicians who were in political opposition three years ago, now have turned into coarse bureaucrats, fearing their mandate would not last enough to make them a decent fortune.
This Government promised the Moldovans they would go -- visa free -- to Europe starting 2013. Now, this Government's top dignitaries say they miscalculated the time and the efforts and the people's determination and everything. Approaching Europe, becoming European in mentality and, the boldest would say, joining the EU was a nice 'national idea(l)' until not long ago, but it's loosing its catch with the people. The ones who very much wanted to leave and work abroad have already done so either illegally or with Romanian and Bulgarian passports.
Education and medical workers, road police and judges: everybody in this country knows they have price lists for solving any problem you may have. Sometimes they even catch one another red-handed, but, again, everybody knows here they have families to feed, too. Was it Transparency International that found that the state structure corruption index has worsened after the non-Communists came to power in Moldova, or was it a report by the US State Department? I think both.
Economy and Infrastructure
The general feeling is nobody wants to sell anything in this country, as the majority keep their money tight and open their wallets just for the strictly necessary. However, the private mobile telephony operators are known to do well, while the fixed telephony state-owned operator Moldtelecom is known to pass through hard times. Experts say Moldova may have lost its chance to sell its national operator at a good price. Fewer and fewer need and use office or home phones -- it's a world trend.
The state-own cigarette-maker is said to head towards the bankruptcy pit, the biggest state-owned bakery hardly makes it, although the managers of the crippling state-owned enterprises are envied, even hated for having abnormally big wages of tens (hundreds) of thousands of lei per month, while the average salary here is 2-4 thousands.
The economy displayed signs of improvement in 2010 and 2011, but the figures looked dim in the first quarter of 2012. Moldova has climbed several steps in the World Bank's 'Doing Business' report, however there are no signs it's become any easier to start and operate a business in this country, compared, say, to the Communist decade. On the contrary, more and more small (and bigger) businesses are noticed to close. There is no feeling of fair competition, however there are rumors that certain economic (only?!) branches are 'protected' by certain politicians (oligarchs, as the saying goes here.)
The good thing is that roads are being repaired more and more, not without western financial support. The flights will become cheaper and the banks (the most known ones) are robust, though offer expensive loans and cheap deposits. The media is only sector booming with freedom, not with prosperity.
An even shorter afterword
The labor migration is Moldva's biggest and luck and misfortune. Without those migrant workers Moldova would have failed long ago, they are still keeping it not dying. Meanwhile, the morals worsen, the new generation can't be taught morals by their mom and dad, as it's been for millennia. It's hard to say what's going to become of these kids of the migrants when grown-up. The jails are already overcrowded.
The shortage in middle-age people makes but fragile Moldova's Western course: many of them are not at home to vote. The left-wing parties prophesy the West is all evil, and try to ferry the country Eastwards. It's feared that the elderly may buy the lie and the Communists still may return to power, also given the natural erosion of the credibility of any government. Having split apart from the Soviet Union, Moldova HAS BECOME a capitalist country, but most of its population do not have a free-market mindset. It may still be Europe's favorite barbarian in the Eastern Partnership, but as any barbarian Moldova still may get drunk and hysterical, because predictable it has never been.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări populare
-
Tue Jun 10, 2008 10:30pm IST By Conor Sweeney MOSCOW (Reuters) - A 350-year-old cavalry battle has become the latest irritant betwe...
-
The Times of India -Breaking news, views. reviews, cricket from across India MOSCOW: Russia's parliament on Wednesday rec...
-
Fost azi la Institutul Mamei și Copilului. Dar știi că acolo copiii pe așa călduri sahariene stau în saloane fără ventilatoare??!! Nu mai ... -
Noi, oamenii, ne temem. Ne t-e-m-e-m permanent! Frica de moarte a fost companionul nostru intim dintotdeauna. Ne-am asociat în grupur... -
Happiness is a habit, a by product of right thinking and living. 1. Live a simple life . Be temperate in your habits. Avoid self-seekin...
-
”... mai știu de asemenea că a izbăvi gloata de superstiție este la fel de imposibil ca și a o izbăvi de frică; în sfârșit, știu că permanen... -
In loc de introducere, un mic info pentru bloggerii 80-isti (adica nascuti dupa 1980) In toamna lui 1990 ma pregateam de facultate, cand pe ...
