Artele ne impresionează pentru că acţionează asupra emoţiilor noastre. Găsim că acest tablou este frumos sau că această piesă muzicală ne îmboldeşte şoldurile. Plângem la teatru şi la film pentru că ne asociem cu eroii: "Asta mi se putea întâmpla (mi s-a întâmplat) şi mie!"
Ce fel de reclamă fără (teoriile lui) Freud şi ce fel de Freud fără tragedia greacă antică? Ce fel de liturghie ortodoxă ce se slujeşte în fiecare duminică la biserică fără tragedia greacă antică? Şi ce fel de Platon sau Aristotel sau Nietzsche fără tragedia greacă antică? Şi cel fel de teatru antic fără Iliada şi ce fel de Iliada fără miturile vechilor elini?
Literatura întrucâtva este arta cel mai greu de asimilat între celelalte arte cum ar fi muzica, teatrul sau filmul etc., deoarece literatura presupune efortul imaginaţiei. În orice caz, fără literatură este imposibil să pregătim "aristocraţii", de aceea şi vom începe de la (1) mitologiile din Mesopotamia, Egipt şi Grecia antice.
Vin apoi (2) cele patru Mari Epopei: a lui Ghilgameş, Iliada şi Odiseea lui Homer şi Eneida lui Vergiliu.
Din Evul Mediu vom lua (3) Divina Comedie a lui Dante, prima parte, Infernul, find suficientă pentru început, dar va fi mai dificil de înţeles fără citirea prealabilă a Bibliei.
Din Renaştere îi vom lua pe (4) Shakespeare (Hamlet şi Romeo şi Julieta) şi (5) Cervantes, ca să ajungem în sec. XVIII la (6) Daniel Defoe şi al său Robinson Crusoe (nu e vorba doar de aventuri, Defoe l-a dorit şi ca tratat de religie protestantă) şi la (7) Jonathan Swift cu al său Gulliver, care este şi un tratat filosofic.
Din sec. XIX îl vom lua în primul rând pe (8) Hugo, cel mai de vază reprezentant al Romantismului, iar din scrierile lui (9) Balzac şi Dickens vom putea înţelege ce e Realismul. (10) Rinocerii lui Eugene Ionesco ne vor învăţa ceea e Teatrul Absurdului în sec. XX. Important, pentru că ne va ajuta să înţelegem Existenţialismul ca ultima invenţie a omenirii în materie de filosofie.
Nici pe departe lista nu e completă şi exhaustivă, am ţinut însă să mă încadrez în 10 opere şi oricum am inclus mai multe.
Cu literatura română e şi mai simplu. E totul OK dacă ai citit Mioriţa, Meşterul Manole, ceva din cronicari, Descrierea Moldovei a lui Cantemir, Chiriţele lui Alecsandri, Amintirile lui Creangă şi Luceafărul şi Scrisoarea III a lui Eminescu. Din secolul XX, îi vom lua pe Ion Druţă la proză şi dramaturgie şi pe Grigore Vieru la poezie.
